Florenţa Liliana NEAGU pictează, cu talent, Ma Dridu

Descoperirea acestei toamne este din Ma Dridu. Veţi înţelege ce înseamnă asta din rândurile următoare.
Sunt Florenţa Liliana Neagu. M-am născut (în 1969) şi locuiesc în comuna Dridu (Ma Dridu, cum îmi place mie să spun), jud. Ialomiţa. Sunt căsătorită şi am doi fii minunaţi. Am terminat o facultate cu profil economic şi sunt funcţionar public. Din 2013 lucrez în Bucureşti; am făcut naveta, zilnic şi săptămânal, din 2015. Deci, o agitată şi tot timpul pe drumuri. Am visat tot timpul să am un loc al meu, un atelier în care să pictez, să goblenez şi să creez lucruri frumoase. Mă gândeam că la pensie o să am timp pentru toate astea, dar sufletul meu, tânjind după frumos, a făcut ca lucrurile să se întâmple mult mai curând. Totul a început cu un curs la Art House Bucharest, sub îndrumarea fraţilor profesori Ivan, Ruxandra şi Alexandru, şi a continuat cu cursuri în fiecare săptămână, până în martie anul acesta, când a început nebunia covid. În noiembrie 2019, am urmat un curs intensiv de acuarelă cu maestrul Corneliu Drăgan Târgovişte şi am mai participat la demonstraţii cu talentaţii acuarelişti Mircea Corcodel şi Ovidiu Iovanel. Am participat cu lucrări la expoziţii de grup: în 2018, 2019 la Art House Bucharest şi Elite Prof Art Gallery, în iulie a.c., la expoziţia pARTandemia la Galeria Occidentului, în septembrie expoziţia Înaintea Echinocţiului de la Bistro Paque & More, din 15 până pe 30 septembrie, am fost prezentă cu două lucrări la expoziţia internaţională Art Today, la Madrid (din Ma Dridu).
Pentru ce pictură şi nu muzica?
Am cochetat cu muzica, în liceu, când cântam la reuniunile din internat. Pe vremea aia, înainte de dans, musai program artistic. Dar, prea timidă fiind… Muzica şi pictura sunt într-o strânsă legătură. Ambele transmit o stare de spirit, o energie interioară.
Ce tehnici vă plac mai mult? Ce suprafeţe?
La cursurile pe care le-am urmat, am încercat aproape toate tehnicile. Îmi plac toate, dar, în mod special, pictura în ulei, folosind tehnica impasto (îmi place foarte mult să lucrez în cuţit), acuarela, pastelul şi cărbunele. Fiecare tehnică are frumuseţea şi ritmul ei. Îmi doresc şi sper să reuşesc să transmit, prin fiecare lucrare, stări şi trăiri deosebite. Mă simt extraordinar când pictez, nu contează mărimea pânzei.
Cum e viaţa dumneavoastră dincolo de pictură?
Viata mea dincolo de artă este intensă, sunt soţie, mamă, fiică, soră mai mare, am câţiva prieteni foarte buni, sunt economist şi lucrez într-o instituţie publică. Sunt sociabilă, dar mă simt foarte bine cu mine şi lumea mea. Îmi place să călătoresc, să mă bucur de natură şi să fac fotografii.
Unde vă vedeţi peste 10 ani?
Descoperind atât de târziu bucuria de a picta, vă daţi seama că şi peste zece ani tot asta mă văd făcând, sigur, la alt nivel şi mult mai mult. Pictura pentru mine este emoţie, meditaţie, medicament antistres.
Foarte frumos, felicitări!
Mulţumesc din suflet celor care au crezut şi cred în mine, care m-au sprijinit şi mă sprijină şi, în primul rând, soţului meu şi fiilor mei, care îmi sunt alături. Mulţumesc mult iubitorilor de artă şi tuturor oamenilor frumoşi pe care i-am întâlnit în mediul artistic. Ştiu că nu este frumos să dai sfaturi fără să ţi se ceară, dar vă dau unul de care vă rog sa ţineţi cont: nu renunţaţi la visurile voastre, orice vârstă aţi avea.
Îi urez artistei multă sănătate şi să îşi îndeplinească şi în viitor cel mai frumos vis din câte sunt: PICTURA.

(Aristotel aBUNESCU 
https://agentiadepresaculturalasisportiva. wordpress.com/)