Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei Bucureşti

Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice

NOI ORIZONTURI ÎN ŞTIINŢELE COMPORTAMENTALE ŞI ALE EDUCAŢIEI.
Ediţia a VIII-a,22 mai 2024

Cu o tradiţie de peste şapte ani, Sesiunea s-a adresat studenţilor şi masteranzilor Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, dar şi celorlalte facultăţi şi departamente din Universitatea „Spiru Haret”, sau ale partenerilor noştri. Studenţii, masteranzii, absolvenţii celor două specializări („Psihologie” şi „Ştiinţele Educaţiei”) şi cadrele didactice au fost invitaţi să dezbată noi concepte, abordări şi practici inovatoare în domeniul psihologiei şi ştiinţelor educaţiei, într-o lume în plină schimbare. Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice este expresia dorinţei noastre de a oferi studenţilor şi masteranzilor, deopotrivă, un mediu propice pentru dobândirea abilităţilor practice necesare dezvoltării profesionale. Prin această ediţie, ne-am dorit familiarizarea acestora cu metode de cercetare, precum şi cu rigorile redactării unui articol sau unei lucrări ştiinţifice pe care să le poată aplica ulterior şi în redactarea lucrării de licenţă sau de dizertaţie.

Din comitetul ştiinţific au făcut parte renumiţi profesori din Universitatea „Spiru Haret”, printre care: conf.univ.dr. Beatrice Manu (decanul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei), conf.univ.dr. Daiana Dumbrãvescu (prodecan), conf.univ.dr. Bogdan Danciu (Institutul de Filosofie şi Psihologie „C. Rădulescu-Motru”, Academia Română, şi cadru didactic al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei USH), conf.univ.dr. Dragoş Cîrneci, conf.univ.dr. Ancuţa Plăeşu, conf.univ.dr. Denisa Drăguşin (DPPD), lect.univ.dr. Victoria Stan (prodecan şi coordonatorul Centrului de Consiliere şi Orientare în Carieră), lect.univ.dr. Simona Marica.

Organizarea manifestării a fost susţinută de o echipă de cadre didactice formată din: conf.univ.dr. Sebastian Chirimbu, conf.univ.dr. Petronela Gârdan, lect.univ.dr. Loredana Bănică, lect.univ.dr. Corina Pantelimon şi asist.univ. dr. Bianca Peltea.

În deschiderea evenimentului, lect.univ.dr. Loredana Bănică, în calitate de director al Departamentului de Ştiinţele Educaţiei, şi lect.univ.dr. Simona Marica au adresat audienţei un călduros «bun venit !» şi au subliniat importanţa acestei manifestări ştiinţifice de formare profesională continuă înPsihologie, Ştiinţele Educaţiei, Pedagogie şi multidisciplinaritate.

Au fost prezentate lucrări ştiinţifice, studii de caz, cercetări, s-au organizat două workshopuri în cadrul celor trei secţiuni: Secţiunea I „Psihologie şi ştiinţe contemporane”, moderată de lect.univ.dr. Corina Pantelimon şi asist.univ.dr. Bianca Peltea; Secţiunea a II-a „Alumni” şi festivitatea „20 de ani de la absolvirea facultăţii”, moderate de lect.univ.dr. Loredana Bănică şi lect.univ.dr. Simona Marica, la care au participat peste 50 de absolvenţi ai promoţiei 2000-2004 a Facultăţii de Sociologie-Psihologie; Secţiunea a III-a „Pedagogie şi Ştiinţele Educaţiei”, cu participarea conf.univ.dr. Daiana Dumbrăvescu, conf.univ.dr. Crinuţa Popescu, conf.univ.dr. Sebastian Chirimbu şi a studenţilor din anii I, II şi III, specializarea „Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar”.

La prima secţiune au fost prezentate lucrările: „Cum influenţează bolile autoimune nivelul de anxietate” (Adriana Ciopata Viţalariu), „Aspecte psiho-sociale în ADHD/ADD” (Nina Aurelia Aiftincai, Mihaela Micu, Oana Roxana Tenia), „Explorarea legăturii dintre dependenţa de internet şi starea emoţională a tinerilor” (Rodica Adriana Grigore), „Şarpele în imaginarul poporului român” (Mihaela Gena Gruia Tcaciu), „Aspecte în cercetarea traumei emoţionale” (Corina Simona Nicolae), „Gestionarea problemelor emoţionale ale generaţiei Z, generaţia Snowflake ca urmare a stilului de parenting „helicopter” (Valentina Geanina Petre), „Manifestări ale stresului şi mecanismele de copying la adolescenţi” (Ioana Rieber), „Umorul-mecanism adaptativ sau dezadaptativ?” (Simona Seceleanu), „Explorarea tiparelor de ataşament la adulţi şi implicaţiilor lor în raport cu inteligenţa emoţională” (Robert Matei Zamfir), „Este domeniul IT mai presus de burnout? O investigaţie empirică despre cum influenţează inteligenţa emoţională burnout-ul în industria IT” (Florin Tomescu), „Motivaţia pentru sport, o cale către încredere în sine şi managementul anxietăţii în rândul sportivilor de performanţă la vârsta adolescenţei” (Mihaela Barbu), „Implicaţii ale temperamentului şi a nivelului de rezilienţă asupra comportamentului alimentar la adolescenţi” (Alice Bianca Vişan). Prezentarea colegilor veniţi prin programul „Erasmus+” din Spania a fost pe tema: „Psychology as a Science: A Spanish Approach” (Sofia Mitis Gomez de la Universitatea din Salamanca şi Maria del Campo Pujante de la Universitatea din Murcia).

În secţiunea a II-a, Ionica Pocrişte a prezentat „Maria Magdalena mea – Diagnosticul multiaxial în psihoterapia pozitivă şi transculturală” (studiu de caz), Ligia Moise, proiectul „Viaţa după abuz”, Alexandru Buşilă, proiectul „Caravana terapeutică”, şi Mihai Gabriel Năstase, absolvent/drd. UMFCD, o temă extrem de interesantă: „Inteligenţa artificială în diagnosticul schizofreniei”.

Secţiunea a III-a a debutat cu invitatul francez Bruno Demaille, mediator internaţional cu un Atelier de bune practici: „Este medierea un instrument relaţional sau unul juridic?”. Participanţii au aflat informaţii importante despre mediere, ca o modalitate de rezolvare a conflictelor relativ nouă, care încearcă să câştige teren pe lângă celelalte modalităţi alternative de rezolvare a conflictelor, reglementată de Legea 192/2008. Nota definitorie a activităţii de mediere este dată de faptul că părţile recurg la mediere în mod voluntar, iar rezolvarea conflictului este rodul întâlnirii voinţei părţilor. În prezent, organele judiciare, arbitrale şi alte autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale trebuie să informeze părţile asupra posibilităţii şi avantajelor folosirii medierii şi le pot îndruma să recurgă la această metodă pentru soluţionarea conflictelor dintre ele. Participanţii la atelier, viitoare cadre didactice, au putut afla şi despre medierea şcolară, ca o activitate reglementată încă din 2007, ce prevede o arie largă de activităţi şi atribuţii ale mediatorului şcolar. Profesorul, prin calitatea sa de mediator şcolar, are un rol important în facilitarea dialogului şcoală-familie-comunitate, în monitorizarea copiilor în ceea ce priveşte incluziunea şcolară sau în monitorizarea continuă a situaţiei copiilor defavorizaţi, în scopul identificării soluţiilor optime pentru asigurarea accesului egal la educaţie.

Prezentările din secţiune au avut ca teme: „Importanţa învăţării citit-scrisului pentru elevii din clasele primare” (Paula Radu Adumitroaei), „Educaţia ca stare de bine şi încredere în copii” (Florentina Andreea Oprea), „Cum să integrăm tehnologia în educaţia timpurie?” (Simona Andreea Topîrceanu Minea), „Dezvoltarea personalităţii copilului. Rolul implicării adultului în jocul de dezvoltare şi învăţare la preşcolari” (Alina Florentina Stoian), „Dezvoltarea creativităţii la preşcolari” (Aura Costache Manta).

Cel de-al II-lea atelier, susţinut ca urmare a colaborării cu Facultatea de Ştiinţele Educaţiei, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinau (R.Moldova), prin conf.univ.dr. Larisa Sadovei (directorul Şcolii Doctorale) şi conf.univ.dr. Sebastian Chirimbu (Universitatea „Spiru Haret”), a evidenţiat importanţa emoţiilor în cariera didactică, de la debut şi până la terminarea acesteia. Obiectivul acestui atelier a fost dezvoltarea unei comunităţi din cele două ţări, care să găzduiască resurse şi comunităţi de învăţare flexibile şi accesibile, în sprijinul formării continue a cadrelor didactice în domeniile metodelor de cunoaştere a personalităţii elevilor, a gestionării eficiente a resurselor comunităţii în vederea asigurării unei educaţii de calitate. Rolul carierei în viaţa omului a crescut în ultimii 150 de ani, când s-a accentuat rolul activităţii profesionale în procesul de integrare socială. Prin activitatea profesională, persoana îşi manifestă capacităţile sale, comunică şi interacţionează cu alţi oameni, îşi găseşte un anumit loc în societate, are satisfacţia de a face ceva pentru sine şi pentru ceilalţi. Sectorul principal, în care o ţară civilizată investeşte continuu pentru a asigura dezvoltarea durabilă a societăţii şi în care progresul tehnico-ştiinţific în toate sferele socioeconomice este determinat în mod direct de politicile educaţionale promovate şi implementate de stat, este reprezentat de educaţie. Sectorul educaţional îşi poate îndeplini misiunea doar dacă resursa umană este una de calitate. În contextul actual al sistemului educaţional din Republica Moldova şi România, valorificarea resurselor umane este un obiectiv prioritar al managerilor instituţiilor de învăţământ. Dificultăţile cu care se confruntă, reformele educaţionale în permanenţă schimbare, situaţiile imprevizibile şi provocatoare sunt cunoscute parţial sau total, teoretic şi practic de către cadrele didactice debutante la integrarea în instituţie, iar procesul de inserţie din instituţiile de învăţământ de multe ori nu este eficient. Se constată că programele de formare iniţială şi continuă nu sunt centrate pe necesităţile cadrelor didactice, iar competenţele profesionale ale cadrelor didactice debutante nu sunt racordate la schimbările din sistemul actual educaţional. Toţi aceşti factori demonstrează oportunitatea aplicării unor acţiuni strategice şi operaţionale în domeniul managementului inserţiei profesionale a cadrelor didactice debutante.

Atelierul s-a încheiat cu ideea că o instituţie de învăţământ trebuie să creeze condiţiile necesare de integrare şi dezvoltare a competenţelor profesionale ale cadrelor didactice debutante în vederea promovării în carieră. O profesionalizare a carierei didactice este unul dintre obiectivele ce vizează calitatea educaţiei, iar politicile propuse la nivelul Uniunii Europene converg către o viziune comună asupra acestui scop. Dinamica şi complexitatea socioeconomică actuală solicită o adaptabilitate continuă din partea profesorilor. Aceştia sunt puşi în situaţia de a-şi dezvolta, periodic, competenţele profesionale, pentru a întâmpina, atât nevoile educaţionale, actualizate ale elevilor, cât şi inovaţiile ştiinţifice ce decurg din cercetarea în diverse domenii.

În încheierea sesiunii, conf.univ.dr. Daiana Dumbrăvescu împreună cu conf.univ.dr. Sebastian Chirimbu au mulţumit participanţilor pentru prezentările de succes şi au menţionat că fiecare societate este definită şi susţinută de oameni educaţi şi bine pregătiţi, iar figura profesorului şi a psihologului reprezintă o piatră fundamentală în acest edificiu al cunoaşterii şi al dezvoltării individuale şi colective. Profesorul, în esenţa sa, este un călăuzitor, un mentor şi un model pentru tineri, având un impact semnificativ asupra formării caracterului şi competenţelor viitoare ale elevilor şi studenţilor pe care îi îndrumă. (Conf.univ.dr. Sebastian CHIRIMBU. Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei)