Facultatea de Litere – Peste 80 la sută dintre absolvenţi se află pe piaţa muncii
Data:
14 februarie 2019
De multe ori am auzit discutându-se, chiar la nivel academic, despre vacanţele mult prea lungi ale elevilor, dar şi ale studenţilor români. Acest lucru ar determina o anumită lentoare şi chiar pasivitate în comportamentul lor aflat în formare. Ei, bine, nu este aşa în toate cazurile. Am fost încântat să descopăr că Facultatea de Litere a Universităţii Spiru Haret acordă o mare importanţă vacanţelor. Doamna profesor universitar doctor Ruxandra Vasilescu, decan al Facultăţii de Litere, a avut amabilitatea să ne lămurească cu privire la conceptul de vacanţă activă.
Ruxandra Vasilescu: Facultatea de Litere a Universităţii Spiru Haret are o tradiţie în organizarea Şcolii de iarnă şi a Şcolii de vară, şi când spun tradiţie mă refer la zece ani de când organizam Şcoala de vară, iar cea de Iarnă e la a cincea ediţie. Această şcoală se adresează cu precădere studenţilor care studiază limba germană, fiindcă instructorii lor sunt studenţi sau masteranzi ai Universităţii de la Viena. În cadrul şcolilor de iarnă sau de vară s-au ţinut sau se vor ţine şi cursuri de civilizaţie şi de limbă engleză. Contactul cu un vorbitor nativ aduce plus valoare, nu doar din punct de vedere al pronunţiei şi formulării frazelor, pentru că beneficiul nu este doar la nivel lingvistic, ci şi intercultural.Reporter: Facultatea de Litere a Universităţii Spiru Haret este o facultate cu tradiţie?
Ruxandra Vasilescu: Sub numele de Facultatea de Litere a Universităţii Spiru Haret funcţionează din anul 2010, în urma unirii celor două facultăţi umaniste, respectiv, Facultatea de Limba şi Literatura Română şi Facultatea de Limbi Străine. Din 2010, funcţionăm cam cu aceleaşi programe, pe care le avem şi astăzi. Un program de Limba şi literatura română şi o limbă modernă la alegere, între engleză şi franceză, şi programul de Limba engleză cu o limbă modernă la alegere, între spaniolă, italiană, germană şi franceză. Actuala Facultate de Litere mai are un program. Este vorba despre programul de Limba română pentru studenţii străini, care a fost acreditat de curând, de câteva luni, dar cu care noi am început în urmă cu patru ani. El a fost reevaluat şi reacreditat. Deci, practic, la nivelul ciclului I, de licenţă, avem trei programe şi la nivelul ciclului II, de master, avem un program de traducere în domenii specializate, care funcţionează la ora actuală.
Reporter: Există în cadrul Universităţii Spiru Haret un Centru de limbi străine. El întregeşte cumva perspectiva pe care o are facultatea?
Ruxandra Vasilescu: Da. Centrul de limbi străine funcţionează separat. Este independent de Facultatea de Litere, care are programe academice. Centrul de limbi străine se ocupă cu pregătirea persoanelor interesate, prin cursuri modulare de trei sau şase luni. Dar, Facultatea de Litere integrează, oarecum, Biroul de traduceri, unde studenţii noştri pot face practică, şi chiar fac practică. Există aşadar posibilitatea ca studenţii noştri să facă practică, în afară de şcoli şi licee, şi la acest birou sau şi la departamentele de traduceri din cadrul universităţii; Biroul de traduceri este unul dintre ele.
Reporter: Aş vrea să vorbim şi despre corpul profesoral, pentru că ştiu de cola-borarea cu profesori universitari renumiţi.
Ruxandra Vasilescu: Primul nume, care ne vine tuturor pe buze, este al profesorului George Volceanov, care coordonează integrala Shakespeare, o nouă versiune a operelor shakesperiene. Colegul meu, domnul profesor Volceanov, este o personalitate recunoscută în plan internaţional şi face parte din proiecte internaţionale legate de studiul operei shakesperiene. Evident că este un model pentru toţi studenţii, care îşi doresc să urmeze această cale.
Reporter: Ce doresc să facă studenţii la absolvire?
Ruxandra Vasilescu: O parte dintre studenţi se îndreaptă către studiul lingvisticii, mai ales al lingvisticii aplicate, ghidându-se după cerinţele pieţei muncii. Şi când spun asta mă refer la viitorii traducători. Sunt mulţi cei care au ca ţintă să devină traducători în domenii specializate, iar cealaltă parte, cei care se îndreaptă către literatură, probabil că vor urma o carieră la catedră sau vor fi cercetători în domeniul literaturii. Procentul angajaţilor, care provin din rândul absolvenţilor noştri, este foarte mare, undeva peste 80%, pentru că este nevoie, atât de profesori de limbi străine, cât şi de profesori de limba română şi de traducători. Noi îi pregătim având în vedere cerinţele actuale ale pieţei muncii. Planurile noastre de învăţământ sunt astfel concepute, încât partea practică să aibă o pondere mare în activitatea pe care o desfăşurăm.
Reporter: Există schimburi inter-culturale între studenţii noştri şi cei de afară, aşa cum aţi spus la începutul interviului? Şi studenţii Universităţii Spiru Haret pleacă peste hotare?
Ruxandra Vasilescu: Da. De exemplu, de curând, o studentă care acum este în anul III, pe când se afla în anul al doilea de studii, a fost un an în Spania. Prin Programul Erasmus+ se pleacă cu oarecare regularitate în străinătate. Avem studenţi străini la anul pregătitor, care vin, cu precădere, din zona non-UE. Cei din spaţiul european se îndreaptă către alte ţări, nu suntem noi ţinta principală.
Reporter: Vorbim despre acest lucru în contextul migraţiei internaţionale?
Ruxandra Vasilescu: Sigur că da! Reuşim să şcolarizăm cu mare succes. Cursurile intensive, pe care noi le organizăm la Universitatea Spiru Haret, cu profesorii noştri de Limba română, au reuşit să-i aducă pe studenţii din diverse ţări ale lumii, ale căror limbi materne nu au nicio legătură cu Limba română, la un nivel destul de bun, un nivel mediu de cunoaştere, astfel încât ei să îşi poată continua studiile aici.
Reporter: Ştiu că Facultatea de Litere are o bibliotecă impresionantă…
Ruxandra Vasilescu: Avem tot ce este nevoie. O bibliografie completă, pe care studenţii o pot găsi în biblioteca noastră. În afară de manuale, biblioteca include şi periodice, reviste de specialitate, reviste ştiinţifice cu studii actuale, astfel încât toţi studenţii să fie la curent cu ultimele descoperiri în domeniul lingvisticii şi al literaturii. Biblioteca cu sediul în strada Ion Ghica cuprinde şi volume din alte domenii, în afară de cultură şi civilizaţie. Sunt lucrări de informaţie generală, lucrări referitoare la arhitectură, geografie, istorie… toate domeniile, în aşa fel încât un student care îşi doreşte să se adapteze profilului actual, acela de formare flexibilă, complexă, deci nu unilateral, să o poată face! (Ciprian C. VASILESCU)
Numărul 808
