Poate am fost surprinşi în faţa sculpturilor greceşti antice de fineţea acestora, de proporţiile perfecte, de materialele în care au fost sculptate cu migală. Apoi perioada Renaşterii a readus această armonie în artă, reînviind vechile percepte. Şi asta s-a întâmplat datorită faptului că, pentru antici, unul dintre cele mai importante aspecte atribuite unei existenţe perfecte a fost frumuseţea, ideal care reflectă simetria absolută.
Aşadar, pentru cei din vechime, frumuseţea desăvârşită reprezenta o mixtură între statutul social al individului, aparenţa fizică a acestuia şi virtutea superioară. Pentru femei, perfecţiunea fizică era reprezentată prin trăsăturile simetrice, un ten alb nepătat, părul blond sau castaniu deschis şi forme naturale atletice. Faţa trebuia să fie delicată şi rotundă, cu trăsături simetrice, o frunte îngustă cu sprâncene unite, un nas drept şi piele deschisă la culoare cu obraji coloraţi natural. Toată lumea era însă de acord că frumuseţea fizică oglindeşte frumuseţea interioară şi că aceasta este un dar al zeilor şi, prin urmare, ea avea un loc important în armonia lumii fizice, fiind tradusă în matematică prin secţiunea de aur al lui Pitagora şi Euclid.
În luna în care sărbătorim femeia şi frumuseţea acesteia, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa – MINAC prezintă publicului un artefact mai puţin cunoscut din colecţia sa, şi anume o statuetă de teracotă cu reprezentare feminină datată în perioada elenistică (323 – 31 î.Hr.). Ea a fost descoperită la Mangalia (anticul Callatis) în 1965 (MINAC nr. inv.5349) şi a intrat în colecţia instituţiei printr-un act de donaţie. Artefactul este lucrat din lut în tipar, apoi ars în cuptor. Statueta este goală pe interior şi reprezintă imaginea bust a unei femei tinere, îmbrăcată cu un veşmânt fin asemănător unui „peplos”, care îi lasă umerii goi şi îi pune în evidenţă pieptul cu ajutorul unui decolteu adânc în formă de V. Părul este pieptănat cu cărare pe mijloc, cu cosiţe răsucite în jurul feţei perfecte şi în jurul urechilor micuţe, adus spre spatele capului, unde este strâns într-un coc simplu. Pe cap, tânăra poartă o podoabă de tip „stephane”, iar mijlocul şi braţele sunt învelite într-o ţesătură ale cărei drapaje decorează baza statuetei de tip „Tanagra”. Portretul este unul idealizat, meşterii anticii reprezentând simetria trăsăturilor perfecte, apropiate divinităţii.
Exponatul lunii martie este prezentat vizitatorilor într-un spaţiu special amenajat, în incinta Edificiului Roman cu Mozaic, însoţit de un panou informativ detaliat. Poate fi admirat începând de luni, 9 martie 2026, timp de o lună. Sunteţi aşteptaţi cu drag! (George V. GRIGORE)
Surse: minac.ro; observatorconstanta.ro; mcta.ro; dobrogeaonline.ro; agerpres.ro; telegrafonline.ro; ziuaconstanta.ro;

