Europeni egali în mediocritate

Ieri au început simulările pentru Evaluarea Naţională 2026. Mi-ar plăcea ca rezultatele să fie foarte bune, ignorând subfinanţarea, dezinteresul, superficialitatea, tratarea contabilă a educaţiei. Mi-ar plăcea! Este vorba de elevi în vârstă de 15 ani, vârstă la care şi OECD măsoară abilităţile de citire, matematică şi ştiinţe, la nivelul a 80 de ţări. Ultimele rezultate ale elevilor români la testele PISA nu ne-au dat satisfacţie, ceea ce, teoretic, ne-a alarmat. Nu şi practic. Dar poate mă înşel eu! Ar fi bine!

Zilele trecute, Roxana Mînzatu,vicepreşedinta Comisiei Europene, Comisarul european pentru drepturi sociale şi competenţe, a declarat la Euronews România că: „Nivelul rezultatelor la testele PISA este din ce în ce mai slab la nivel european, prin comparaţie cu rezultatele obţinute de copiii de 15 ani din SUA sau din state asiatice.” „În toată Uniunea Europeană aproape, aproape în toate statele membre se văd rezultate tot mai slabe ale elevilor testaţi în jur de 15 ani pe PISA comparativ cu competitorii noştri şi cu copiii din ţări asiatice, din SUA”.

Comisarul european pentru drepturi sociale şi competenţe crede că va contribui la remedierea situaţiei prin pregătirea unui pachet prin care, la nivel european, ar urma să se acorde ajutoare şcolilor, acolo unde problema privind competenţele este una sistemică. „Am lansat câteva instrumente suplimentare, dincolo de fondurile pe care le oferim deja, undeva în noiembrie voi prezenta un pachet european pe educaţie care în componenţă o schemă de sprijin a şcolilor pentru aceste competenţe de bază. Ce ar însemna asta? Ajutor financiar, dar şi un concept de sprijin ca şcolile în care există rezultate foarte slabe sistemice (…) să poată să primească sprijin care să ajute profesorii, să ofere ajutor suplimentar copiilor. Este în lucru acest concept, dar el va fi parte din pachetul pentru educaţie. Îl vom discuta cu statele membre, pentru că nu putem să forţăm pe nimeni să implementeze, dar cu toţii ne confruntăm cu aceleaşi probleme”, a mai adăugat Roxana Mînzatu.

Nu îmi face plăcere să vorbesc despre aceste neîmpliniri ale educaţiei româneşti. Şi nu sunt deloc consolată de faptul că nu suntem singurii eşuaţi. A fost o vreme când păream departe de acest nivel de mediocritate. Am văzut altfel aderarea şi integrarea! Nu ştiu dacă măsurile de îndreptare vor fi mai eficiente pentru că vin de la Uniunea Europeană decât dacă ne-am gospodări pe plan intern, ţinând seama de particularităţile inteligenţei româneşti. Nu mai bune, nu mai rele, doar specifice nouă. Verificarea şi validarea cunoştinţelor după opt-nouă ani de şcoală poate adânci diferenţele. Sigur, se fac evaluări şi mai dese, din doi în doi ani, pe plan naţional. Dar care sunt efectele? Cât a scăzut analfabetismul funcţional? Cât mai este preţuită educaţia? Întrebări, multe, prea multe întrebări şi prea puţine răspunsuri satisfăcătoare. Dar dacă la această evaluare vom fi surprinşi de rezultate bune?! Doamne ajură! (Mioara VERGU-IORDACHE)