Emilia TRANDAFIR – un grand pintor
Data:
7 aprilie 2020
Am apelat la un titlu în limba spaniolă pentru simplul motiv că artista prezentată astăzi trăieşte în Spania. Avem în faţă un mare pictor…
Poate un pictor român să trăiască numai din arta sa?
Eu cunosc destui artişti din Spania şi nici unul nu trăieşte numai din pictură. Toţi completează această pasiune cu muncă in alt domeniu. Deci, nu cred că se poarte trăi numai din pictură. Numai dacă te numeşti Adrian Ghenie, care vinde o lucrare cu sute de mii de euro. Acum ceva timp citeam ce a postat un profesor de pictură şi un mare pictor, că artiştii sunt nebunii frumoşi care îşi pun toată viaţa in slujba a ceea ce iubesc: pictura.
La şcolile de pictură, unii profesori îi provoacă pe cei care fac primii paşi în artă să intre direct în experimente coloristice. Este utilă această cale pentru viitorul artiştilor tineri?
Dacă unii profesori îşi provoacă elevii la experimente coloristice fără a asimila marile lecţii din istoria mondială, după părerea mea, acel profesor este un profesor modern şi foarte curajos. Acest curaj este in beneficiul elevului, pentru că aşa îşi poate arăta talentul pe care îl are in interior. Acest experiment îl ajută pe elev să crească in pictură şi îşi poate descoperi stilul lui propriu, original şi îl poate îmbunătăţi cu lecţii ale marilor artişti, care, după părerea mea, nu ar trebui să lipsească din formarea viitorului artist.
Spaţiile actuale de expunere din judeţe şi din Bucureşti sunt suficiente pentru a oferi oportunităţi artiştilor vizuali?
Spaţiile actuale de expunere nu vor fi niciodată suficiente pentru câţi artişti avem şi acest lucru a creat mereu polemici. Exact ce s-a întâmplat in oraşul meu natal, Târgovişte, care este singurul oraş reşedinţă de judeţ care nu are o Galerie de Artă. Toţi artiştii din oraş au luptat ca acel spaţiu să ne fie restituit, dar fără niciun rezultat. Numai in comuna Răzvad sunt şapte artişti plastici, daţi-vă seama, la nivel de judeţ, câţi artişti sunt?
În ultimii ani, unele spaţii au fost închise fie pentru a face loc unor bănci, fie sub pretexte de siguranţă…
În ultimii ani, unele spaţii destinate artei au fost închise sau au fost ocupate de unele entităţi, sub diferite pretexte. Exact ce s-a întâmplat cu galeria din Târgovişte. A fost ”împrumutată” şi nici azi nu a fost înapoiată Culturii. Părerea mea e că “cineva“ ne vrea: puţini, ignoranţi şi dezbinaţi, pentru a ne putea manipula cum vor.
Încotro se îndreaptă pictura din ţara noastră ?
Pictura din ţara noastră se îndreaptă spre bine şi are toate ingredientele să ajungă destul de sus, ţinând cont de toţi artiştii români care au cucerit lumea. şi avem multă forţă în artă, în special în pictură, lucru care mă face să cred că vom excela în viitor.
Dar din Europa?
Europa nu a dus şi nu va duce lipsă de mari artişti, ea este capitala artei din întreaga lume. Locuind de atâţia ani in Spania, am vizitat multe muzee şi case memoriale. Bineînţeles că am rămas plăcut impresionată de operele de artă pe care niciodată nu m-aş fi gândit că le voi admira.
Picturile dumneavoastră unde au ajuns?
Cele mai multe dintre lucrările mele sunt în Spania, nouă lucrări am avut marele privilegiu să le vând in SUA, unei familii care a vizitat Târgoviştea mea natală exact de Zilele Cetăţii. Am mai vândut lucrări în Suedia, Mexic şi Republica Moldova.
Cum credeţi că va arăta pictura dumneavoastră peste cinci ani? Legat de tematică, vor predomina figurile de domnitori, casele din alte epoci, portretele, peisajele?
Îmi doresc ca, peste 5 ani, pictura mea să fie “a mea” cu stilul meu aparte, cu amprenta mea personală in care peisajele şi casele mele iubite să nu lipsească, deşi îmi doresc să abordez şi altfel de tematică, alt stil.
…În concluzie, un talent aparte însoţit de o muncă tenace. Rezultatul este o pictură de valoare indiscutabilă. O aşteptăm cu drag în România! (Aristotel BUNESCU
https://agentiadepresaculturalasisportiva.wordpress.com/)
Poate un pictor român să trăiască numai din arta sa?
Eu cunosc destui artişti din Spania şi nici unul nu trăieşte numai din pictură. Toţi completează această pasiune cu muncă in alt domeniu. Deci, nu cred că se poarte trăi numai din pictură. Numai dacă te numeşti Adrian Ghenie, care vinde o lucrare cu sute de mii de euro. Acum ceva timp citeam ce a postat un profesor de pictură şi un mare pictor, că artiştii sunt nebunii frumoşi care îşi pun toată viaţa in slujba a ceea ce iubesc: pictura.
La şcolile de pictură, unii profesori îi provoacă pe cei care fac primii paşi în artă să intre direct în experimente coloristice. Este utilă această cale pentru viitorul artiştilor tineri?
Dacă unii profesori îşi provoacă elevii la experimente coloristice fără a asimila marile lecţii din istoria mondială, după părerea mea, acel profesor este un profesor modern şi foarte curajos. Acest curaj este in beneficiul elevului, pentru că aşa îşi poate arăta talentul pe care îl are in interior. Acest experiment îl ajută pe elev să crească in pictură şi îşi poate descoperi stilul lui propriu, original şi îl poate îmbunătăţi cu lecţii ale marilor artişti, care, după părerea mea, nu ar trebui să lipsească din formarea viitorului artist.
Spaţiile actuale de expunere din judeţe şi din Bucureşti sunt suficiente pentru a oferi oportunităţi artiştilor vizuali?
Spaţiile actuale de expunere nu vor fi niciodată suficiente pentru câţi artişti avem şi acest lucru a creat mereu polemici. Exact ce s-a întâmplat in oraşul meu natal, Târgovişte, care este singurul oraş reşedinţă de judeţ care nu are o Galerie de Artă. Toţi artiştii din oraş au luptat ca acel spaţiu să ne fie restituit, dar fără niciun rezultat. Numai in comuna Răzvad sunt şapte artişti plastici, daţi-vă seama, la nivel de judeţ, câţi artişti sunt?
În ultimii ani, unele spaţii au fost închise fie pentru a face loc unor bănci, fie sub pretexte de siguranţă…
În ultimii ani, unele spaţii destinate artei au fost închise sau au fost ocupate de unele entităţi, sub diferite pretexte. Exact ce s-a întâmplat cu galeria din Târgovişte. A fost ”împrumutată” şi nici azi nu a fost înapoiată Culturii. Părerea mea e că “cineva“ ne vrea: puţini, ignoranţi şi dezbinaţi, pentru a ne putea manipula cum vor.
Încotro se îndreaptă pictura din ţara noastră ?
Pictura din ţara noastră se îndreaptă spre bine şi are toate ingredientele să ajungă destul de sus, ţinând cont de toţi artiştii români care au cucerit lumea. şi avem multă forţă în artă, în special în pictură, lucru care mă face să cred că vom excela în viitor.
Dar din Europa?
Europa nu a dus şi nu va duce lipsă de mari artişti, ea este capitala artei din întreaga lume. Locuind de atâţia ani in Spania, am vizitat multe muzee şi case memoriale. Bineînţeles că am rămas plăcut impresionată de operele de artă pe care niciodată nu m-aş fi gândit că le voi admira.
Picturile dumneavoastră unde au ajuns?
Cele mai multe dintre lucrările mele sunt în Spania, nouă lucrări am avut marele privilegiu să le vând in SUA, unei familii care a vizitat Târgoviştea mea natală exact de Zilele Cetăţii. Am mai vândut lucrări în Suedia, Mexic şi Republica Moldova.
Cum credeţi că va arăta pictura dumneavoastră peste cinci ani? Legat de tematică, vor predomina figurile de domnitori, casele din alte epoci, portretele, peisajele?
Îmi doresc ca, peste 5 ani, pictura mea să fie “a mea” cu stilul meu aparte, cu amprenta mea personală in care peisajele şi casele mele iubite să nu lipsească, deşi îmi doresc să abordez şi altfel de tematică, alt stil.
…În concluzie, un talent aparte însoţit de o muncă tenace. Rezultatul este o pictură de valoare indiscutabilă. O aşteptăm cu drag în România! (Aristotel BUNESCU
https://agentiadepresaculturalasisportiva.wordpress.com/)
Numărul 808
