Elevii de la Dante – radiofonişti şi realizatori radio la ElleRadio din Italia

Liceul Teoretic Dante Alighieri, Bucureşti, sectorul 3, Aleea Fuiorului nr. 9, a fost înfiinţat în anul 1958. Iniţial a funcţionat sub denumirea Şcoala Medie Mixtă nr.39. Începând din anul 1965 a devenit Liceul nr.39. În septembrie 1969 se mută la adresa actuală. În perioada 1971-1978 funcţionează ca liceu real-uman, cu clase de limba italiană. Din anul 1978 şi până în 1989 fiinţează sub numele de Liceul industrial nr. 26. În anul 1990 redevine liceu teoretic, ce va fi cunoscut ca Liceul Teoretic Liviu Rebreanu, iar din anul 1992 este cunoscut ca Liceul Teoretic Dante Alighieri. Schimbarea denumirii este legată de înfiinţarea unor clase bilingve (română – italiană) la profilul uman al liceului, care se vor extinde şi la profilul real. Începând cu anul şcolar 1996-1997, se înfiinţează şi clase gimnaziale profilate pe studiul intensiv al limbii italiene, în vederea asigurării unor candidaţi bine pregătiţi pentru învăţământul liceal. În anul 2002, se semnează un Memorandum de înţelegere bipartit între Guvernul României şi Guvernul Republicii Italiene privind funcţionarea secţiilor bilingve româno-italiene. Punctul forte care-i defineşte specificul în prezent şi în perspectivă îl constituie studiul limbii şi culturii italiene. Prin atestatul de competenţe lingvistice, absolvenţii claselor bilingve au acces direct pe piaţa forţei de muncă. Implicarea în acest acord a reprezentat un prim pas făcut de liceu în procesul de integrare în marea familie europeană. Preocuparea pentru educaţia multietnică, a colectivului de profesori ai liceului a fost materializată, începând cu anul şcolar 2007 – 2008, dată de la care încep să funcţioneze şi clase de gimnaziu cu limba italiană ca limbă maternă. În prezent, în liceu sunt 50 de clase, atât la ciclul primar, gimnazial, cât şi la liceu. Peste 70 de profesori vorbesc limba italiană. Liceul Teoretic Dante Alighieri s-a remarcat prin activităţi şcolare şi extraşcolare rar întâlnite în şcolile din România. Există o trupă de teatru a liceului, care participă la competiţiile lansate de Inspectoratul Şcolar, în proiecte de tipul Cinci teatre, cinci licee. Elevii pot participa activ în teatrul radiofonic, teatru de improvizaţie şi, evident, teatru în limba italiană pentru Zilele Dante, care se sărbătoresc anual la sfârşitul lunii mai. Revista Jurnalul dantesc este o altă realizare a elevilor şi profesorilor implicaţi. Cu cele două-patru numere anuale participă la competiţii. Sportul este rege la Liceul Teoretic Dante Alighieri. Clubul de dans sportiv, clubul de baschet, artele marţiale sunt doar câteva dintre sporturile practicate de elevii de aici. Toţi elevii au asigurată o oră de înot pe săptămână, iar cei care vor să practice nataţia mai mult beneficiază de o reducere de 10%. Există cantină, închiriată şi ea în acelaşi regim ca şi bazinul de înot, dar toate aceste facilităţi îi aduc pe elevii liceului foarte aproape de standardele şcolilor din Italia.
Reporter: Cum a apărut ideea unui proiect radio cu liceeni români pentru Staţia ElleRadio?
Patricia Bălăreanu, profesor coordonator: Ideea a venit de la o fostă elevă a liceului nostru, care i-a scris doamnei director un mail şi i-a propus să realizeze un proiect radio pentru Staţia ElleRadio, programul High School Radio. Ea colaborează la acest radio din Italia de foarte mulţi ani şi s-a gândit că este o modalitate de a promova liceul în care a învăţat.
Reporter: Practic aţi cooptat un colectiv şi v-aţi propus în primă fază să faceţi o oră de emisie?
Patricia Bălăreanu: Da. Ne-a spus de la început că trebuie o oră de emisie şi pentru prima emisiune am început să facem o prezentare a liceului şi a vieţii liceenilor de la noi, cu tot ce înseamnă această viaţă. Pentru că la noi vin foarte mulţi elevi din Italia şi unii dintre ei rămân aici adaptându-se mai bine sau mai puţin bine în cadru şcolii noastre.
Reporter: Cât aţi lucrat pentru această oră de emisie?
Patricia Bălăreanu: La început am lucrat foarte mult. A fost o experienţă şi pentru noi şi pentru elevi. Am învăţat împreună cu ei. În prima emisiune a intrat şi un interviu luat de elevi, asta după ce, evident, prima care a vorbit a fost doamna director Maria Dan.
Reporter: Un radio presupune o anumită aparatură, un studio izolat fonic, cum v-aţi descurcat?
Patricia Bălăreanu: Deţinem o bază tehnică minimă, ne-am folosit de o aparatură rudimentară, ca să zic aşa. Singura investiţie a fost făcută într-un microfon mai special. Ne-am folosit de cabinetul de informatică, care este mai izolat. Doamna profesoară de informatică ne-a ajutat cu tăieturile şi lipiturile vocilor. Fiind la început, mulţi elevi se bâlbâiau sau râdeau, dar am făcut retuşuri şi am reuşit.
Reporter: Pilotul emisiunii a fost bine primit în Italia, ce s-a întâmplat după aceea?
Patricia Bălăreanu: În urma difuzării primei ediţii ne-au propus să mai facem o a doua, pe tema Crăciunului, fiindcă urmau sărbătorile de iarnă. Am vrut să facem cunoscute tradiţiile noastre, dar şi să le înseninăm românilor de acolo sărbătorile.
Reporter: Continuaţi acest demers îndrăzneţ?
Patricia Bălăreanu: Momentan nu! Este foarte greu să coordonezi elevi din clase diferite. Cei mai mulţi dintre elevii care s-au implicat în proiect sunt acum în clasa a XII-a, iar bacalaureatul bate la uşă. Noi încercăm să îi menajăm în această perioadă. Sunt însă cei de clasa a IX a şi a X a, care dacă ar vrea ar putea continua aici sau în altă parte, implicându-se în proiecte radio.
Reporter: Credeţi că această expe-rienţă extraşcolară îi va influenţa în alegerea carierei de mai târziu?
Patricia Bălăreanu: Da. Este posibil. Mulţi dintre ei, chiar cei din clasa a XII-a, au mărturisit că au înclinaţii spre jurnalism. Unii au publicat articole în revistele şcolare. Avem şi un viitor medic, care e foarte interesat de jurnalism şi va face cel mai probabil şi jurnalism medical.
Reporter: Ce înseamnă pentru tine acest proiect?
Adrian Muntean, elev clasa a XII-a: Eu am participat doar la prima ediţie şi am colaborat doar cu cei din clasa mea. A fost o experienţă interesantă. A fost însă foarte greu. Trebuia să vorbesc în faţa unui microfon în limba italiană. Greşeam cuvinte şi trebuia să reiau. Acolo m-am oprit, la prima ediţie, dar rămâne o experienţă foarte frumoasă.
Reporter: Dar pentru tine ce înseamnă acest proiect?
Aiysha Ionescu, elevă clasa a IX-a: Am lucrat la a doua ediţie. Mi-a plăcut foarte mult şi consider ca fiind ceva inedit.
Reporter: Şi ţie ţi-a plăcut?
Maria Alexandra Scarlat, elevă clasa a IX-a: Îmi place foarte mult radioul. Cu siguranţă îmi voi face un viitor în jurnalism sau în teatru.
Reporter: Ce radio asculţi?
Maria Alexandra Scarlat: Kiss Fm şi Radio Zu.Reporter: Ai un jurnalist preferat?
Maria Alexandra Scarlat: Da. Andreea Esca.Reporter: Ce a reprezentat pentru tine această experienţă?
Gloria D’agostino, elevă clasa a IX-a: La început credeam că va fi diferit. Apoi mi-a plăcut. Am avut posibilitatea să vorbesc despre mine. Sunt fericită că cineva a ascultat ce am propus noi, din România. În continuare nu vreau să fac radio. O să urmez cursurile unei facultăţi de Psihologie, pentru că vreau să devin psiholog şi să ajut oameni. Nu ascund faptul că pe mama a ajutat-o foarte mult radioul. În Italia asculta emisiuni religioase, deci cred şi în funcţia terapeutică a radioului.
Reporter: Dar pentru tine ce înseamnă acest proiect?
Anca Marinescu, elevă clasa a X-a: Pentru mine a fost o experienţă interesantă. Sunt o persoană foarte timidă şi m-a ajutat să interacţionez cu ceilalţi colegi. În final, cred că am devenit mai deschisă. Probabil, în viitor, o să mă îndrept spre un radio sau spre publicitate.
Reporter: Şi ţie ţi-a plăcut?
Cosmin Păun, elev clasa a X-a: M-a încântat, când am auzit că o să facem o emisiune radio pentru ElleRadio. În trecut am făcut teatru. Am fost norocos, că am fost selectat din cei 30 de elevi din clasă să fac radio. Joc fotbal de performanţă şi în fiecare dimineaţă, când merg la antrenament, ascult Radio Zu. Îmi plac foarte mult Daniel Buzdugan şi Mihai Morar. Deşi sunt foarte pasionat de fotbal, cred că aş putea să fac şi radio, asta pentru că şi în fotbal şi în radio este muncă de echipă. Dacă nu o să mai pot să joc fotbal, la un moment dat, aş putea deveni jurnalist sportiv. (Ciprian C. VASILESCU)