Opinia Națională

Săptămânal de opinie, informație și idei de larg interes național

  • Home
     
  • Publicații
     
  • Editorial
     
  • Universitaria
     
  • Despre noi
     
  • Contact
     
Back to top

Prima pagină > Universitaria > EDUCAŢIA CA MOTOR AL SCHIMBĂRII VERZI

EDUCAŢIA CA MOTOR AL SCHIMBĂRII VERZI

icon-calendarData: 24 februarie 2026

Investiţia în viitorul planetei noastre începe astăzi, în sălile de curs şi clasă

Workshop metodologic în sistem hibrid cu participare internaţională

„Fii parte din schimbare – protejează mediul!”

La invitaţia Casei Corpului Didactic Sibiu, în data de 17 februarie 2026 s-a desfăşurat în sistem hibrid workshop-ul metodologic cu participare internaţională „Fii parte din schimbare - protejează mediul!”, organizat în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu, Asociaţia „Volens”, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Eco” (Sibiu), Asociaţia „Colinele Transilvaniei”, Asociaţia Profesorilor şi Dascălilor de Pretutindeni - Institutul de Cercetări, Politici şi Evaluare în Educaţie, Şcoala Gimnazială Cristian, având ca grup ţintă cadrele didactice din învăţământul universitar şi preuniversitar, cadre didactice debutante, studenţi şi masteranzi de la facultăţile cu profil educaţional, mentori şi metodişti responsabili cu formarea şi consilierea din România, Republica Moldova şi Ucraina.

Universitatea „Spiru Haret” a fost reprezentată de Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei prin 48 de studenţi de la specializarea Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar coordonaţi de conf.univ.dr. Sebastian Chirimbu, coordonator practică pedagogică anul II (învăţământ primar).

În deschiderea workshop-ului, directorul Casei Corpului Didactic Sibiu, doamna prof. Mirela Maria Iancu, a subliniat că organizarea seminarului de formare „Fii parte din schimbare – protejează mediul!”de către Casa Corpului Didactic şi a participării celor 130 de profesori, studenţi şi masteranzi se justifică prin câteva argumente pedagogice, sociale şi strategice:

– Necesitatea actualizării competenţelor didactice. Educaţia pentru mediu presupune metode interactive, interdisciplinare şi experienţiale. Cadrele didactice au nevoie de instrumente moderne, resurse actualizate şi exemple de bune practici care să le permită integrarea temelor ecologice în diferite discipline şi contexte educaţionale.

– Alinierea la priorităţile educaţionale europene şi globale. Politicile educaţionale internaţionale promovează dezvoltarea durabilă şi formarea competenţelor verzi. Seminarul contribuie la adaptarea sistemului educaţional la aceste direcţii strategice şi sprijină profesorii în implementarea principiilor educaţiei sustenabile în activitatea didactică.

Domnul inspector prof. Constantin Dincă a supus atenţiei participanţilor faptul că şcoala are rolul esenţial de a forma generaţii responsabile, conştiente şi capabile să acţioneze pentru protejarea mediului, iar profesorii sunt principalii agenţi ai acestei transformări.

Organizatorul workshop-ului, doamna prof. Alemănuţa Toader, recent numită în echipa de metodişti ai Casei Corpului Didactic Sibiu, a adus în discuţie contextul provocărilor globale actuale – schimbări climatice accelerate, degradarea ecosistemelor, poluare şi consum excesiv de resurse – care fac ca educaţia pentru mediu să nu mai reprezinte o opţiune curriculară secundară, ci o necesitate educaţională fundamentală.

Invitat din partea Universităţii „Spiru Haret”, domnul conf.univ.dr. Sebastian Chirimbu a susţinut o prelegere despre „Educaţie ca motor al schimbării verzi” şi a continuat prezentarea unor alte argumente care să susţină organizarea periodică a unor astfel de activităţi:

• Rolul profesorului ca model de responsabilitate civică. Elevii îşi formează atitudinile şi comportamentele prin observarea adulţilor semnificativi din viaţa lor. Un profesor informat şi implicat în problematica mediului devine un model autentic de conduită responsabilă şi inspiră elevii să adopte practici ecologice în viaţa de zi cu zi.

• Promovarea unei culturi instituţionale ecologice. Seminarul nu vizează doar transmiterea de informaţii, ci şi dezvoltarea unei mentalităţi organizaţionale orientate spre sustenabilitate. Şcolile pot deveni spaţii educaţionale verzi prin proiecte, campanii, parteneriate şi iniţiative comunitare coordonate de profesori formaţi.

• Impact pe termen lung asupra societăţii. Educaţia pentru mediu are efecte cumulative: elevii educaţi devin adulţi responsabili, iar comunităţile în care aceştia trăiesc vor beneficia de decizii mai conştiente şi de comportamente ecologice durabile. Investiţia în formarea profesorilor reprezintă, astfel, o investiţie strategică în viitorul societăţii.

Educaţia din România a trecut şi continuă să treacă printr-un proces de reconfigurare. Fundamentele clasice pe care se sprijinea cândva se modifică, întrebările de nucleu ce dictează direcţia sunt readuse în discuţie: de ce avem educaţie, pentru cine facem educaţie, rămânem la educaţia tradiţională sau o acceptăm pe cea din mediul online, cine decide şi ce decide, cât de bune sunt aceste decizii şi cât de rapid trebuie să fie implementate. Noile sintagme din domeniul educaţiei de la nivel global, pe care le regăsim în documentele de politică publică din România şi din multe ţări ale Uniunii Europene, ne indică noua direcţie a învăţământului: starea de bine, management motivaţional în cariera didactică, performanţă la nivel de şcoală/colegiu/ universitate, educaţie centrată pe elev, implicarea studenţilor în cât mai multe proiecte, învăţare pe tot parcursul vieţii, dezvoltarea competenţelor de bază, educaţie de calitate şi incluzivă sau întărirea parteneriatului şcoală-familie-comunitate şi educaţie pentru mediu.

Evoluţiile recente care au avut loc în toate domeniile de activitate, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, au scos în evidenţă necesitatea abordării „educaţiei pentru mediu” ca prioritate strategică în formarea indivizilor şi în dezvoltarea societăţii contemporane. Transformările climatice, degradarea ecosistemelor, epuizarea resurselor naturale şi creşterea nivelului de poluare demonstrează că dezvoltarea economică nu mai poate fi separată de responsabilitatea faţă de natură, de managementul de asigurare a stării de bine. Pentru ca sistemul educaţional să fie orientat spre furnizarea unor informaţii actuale şi în concordanţă cu cerinţele, este necesar să fie îndeplinite criterii, indicatori, standarde şi descriptori.

Cadrele didactice joacă un rol esenţial în menţinerea unui mediu sănătos în şcoală. Abordările pedagogice care pun accent pe empatie, respect şi susţinere pot contribui la crearea unui climat pozitiv. Profesorii care reuşesc să stabilească relaţii autentice cu elevii şi care încurajează un dialog deschis pot preveni multe dintre conflictele care apar în şcoală.

În contextul provocărilor globale actuale – schimbările climatice, poluarea accelerată, epuizarea resurselor naturale şi degradarea ecosistemelor – omenirea se află într-un moment de cotitură istorică. Nu mai este suficient să discutăm despre protecţia mediului ca despre o opţiune sau o iniţiativă izolată; aceasta a devenit o necesitate vitală pentru supravieţuirea şi dezvoltarea echilibrată a societăţii. În acest cadru, educaţia se conturează drept cel mai puternic instrument de transformare, fiind motorul fundamental al schimbării verzi şi al tranziţiei către un model de dezvoltare durabilă.

Un rol major al educaţiei în schimbarea verde este „dezvoltarea culturii responsabilităţii faţă de viitor”. Spre deosebire de modelele de dezvoltare orientate exclusiv spre profit imediat, educaţia promovează perspectiva pe termen lung. Studenţii şi elevii sunt încurajaţi să gândească în termeni de sustenabilitate, să evalueze consecinţele deciziilor actuale şi să înţeleagă că resursele planetei sunt limitate. Această conştientizare generează o etică a responsabilităţii intergeneraţionale, în care fiecare generaţie se consideră custodele mediului pentru cele care urmează.

Doamna conf.univ.dr. Larisa Sadovei de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău (Republica Moldova) prin intervenţia dumneaei a subliniat studenţilor şi masteranzilor prezenţi că „nu trebuie ignorat rolul educaţiei nonformale şi informale în promovarea schimbării verzi. Campaniile de conştientizare, atelierele ecologice, voluntariatul, proiectele comunitare şi platformele digitale contribuie la răspândirea cunoştinţelor şi la implicarea activă a cetăţenilor. Într-o lume interconectată, informaţia circulă rapid, iar educaţia devine un proces continuu, care depăşeşte graniţele şcolii şi ale universităţii”.

Alţi parteneri care au susţinut organizarea evenimentului şi au avut prelegeri pe parcursul zilei: „Patrula de Reciclare” (cu tema: „Patrula de Reciclare – program de educaţie de mediu şi de incluziune şcolară”), Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Eco” Sibiu, Asociaţia „Volens” (cu tema: „Resursele de educaţie climatică pe care le oferim profesorilor şi exemple de succes”), Asociaţia „Colinele Transilvaniei” (cu tema: „Educaţia pentru natură – crucială pentru un viitor verde”).

Ca o concluzie, workshop-ul „Fii parte din schimbare – protejează mediul!” constituie o iniţiativă necesară şi oportună, deoarece sprijină dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, consolidează rolul educaţiei în protejarea mediului şi contribuie la formarea unei societăţi responsabile şi sustenabile.

Prin astfel de programe, Casa Corpului Didactic Sibiu împreună cu partenerii educaţionali îşi îndeplineşte misiunea de a susţine calitatea educaţiei şi de a răspunde nevoilor actuale ale şcolii şi ale societăţii. (Conf.univ.dr. Sebastian CHIRIMBU. Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei Bucureşti,Universitatea „Spiru Haret”)

Online

  • Bucuresti, dragostea mea (10)
  • Ce citim (76)
  • Centenar (30)
  • Cetăţean european (96)
  • Chipuri ale succesului (7)
  • Civilizaţia străzii (21)
  • Cultura la zi (163)
  • Destine (3)
  • Editorial (349)
  • Educaţie financiară (28)
  • Estetica străzii (30)
  • Ferestrele Istoriei (52)
  • Ferestrele trecutului (26)
  • Implicaţi (313)
  • Interviu (24)
  • Invitaţie la drumeţie (10)
  • Invitaţii în lumea artelor plastice (290)
  • Istorie abandonata (14)
  • Istorie recuperată (20)
  • Locuri (11)
  • Mari români (18)
  • Memorator (1)
  • Pasiuni (2)
  • Popasuri culturale (78)
  • Povești adevărate (5)
  • Preuniversitaria (291)
  • Puncte de vedere (28)
  • Romania de top (19)
  • Romania Spectaculoasa (46)
  • Studenție (2)
  • Tradiții (22)
  • Unde ne sunt absolvenţii (12)
  • Universitaria (1.137)
  • Vacanţă deşteaptă (13)
  • Valori româneşti (128)
  • Vitralii (326)
  • Vorbe altfel (4)

Numărul 808

Copyright Opinia Națională 2012