Editura Fundaţiei România de Mâine la Bookfest

Aşa cum ne-am obişnuit, Editura Fundaţiei România de Mâine se prezintă la fiecare ediţie a târgului de carte cu o ofertă bogată, instructivă, utilă celor pasionaţi de citit. Ediţia din acest an a Bookfest nu a făcut excepţie.

Printre titlurile noi ale Editurii Fundaţiei România de Mâine prezente la stand şi care au prezentat interes pentru vizitatori: •  Idei în aşteptare – prin tumultul vremii”, autor Acsinte Dobre • Experienţa urbană (Interviuri) volumul III, autor Maria Duda • Există economie şi în pandemie. Studii şi analize, autor Mircea Coşea • Eseuri nonconformiste de istoria filosofiei (traducere din limba italiană), autor Diego Fusaro • Audit public intern, o ediţie îmbunătăţită a cărţii, autori: Luminiţa Ionescu şi Dumitru Nica • Psihologia familiei, autor Ioana Lepădatu • Provocări privind contabilitatea şi managementul în era digitală, colectiv de profesori • O stea pe cerul românesc. Regina Maria a României, autor Nicolae Mareș •  Rostul filosofiei (în spiritualitatea umană) şi identitatea filosofiei româneşti”, ediția în limba română, autor Ion Tudosescu.

Miercuri, 1 iunie 2022, la Cafeneaua literară din incinta târgului, între orele 15.00 – 16.00, a avut loc lansarea ediției a doua a volumului Diplomație în vreme de război (1789-1914), scrisă de istoricul Sorin Cristescu.

O carte cu numeroase trimiteri la realităţile zilelor noastre era firesc să genereze dezbateri pe teme interesante. Una dinte controversele marcate la dezbaterea de la lansare a fost legată de tipul democraţiei promovate începând cu 1789. A fost formulată observaţia că în sistemele moderne democratice au putut obţine funcţii în principal numai oamenii bogaţi. Pentru progresul societăţii se impune însă creşterea rolului meritocraţiei. Nici oamenii bogaţi nu se vor simţi confortabil în societăţi aflate în declin datorită insuficientei pregătiri a conducătorilor. Atunci când voința cetățenilor, în principal a clasei de mijloc, a fost puternică, la conducerea statelor au putut ajunge și lideri înțelepți care au făcut ceea ce trebuia la momentul istoric respectiv.

O altă temă discutată la lansare a fost reconfigurarea patriotismului după Revoluţia franceză.  A fost prezentată schimbarea majoră de viziune în ceea ce priveşte adeziunea la un stat pe baza calităţii de cetăţean al acestuia. Toţi cei care se simt parte a colectivităţii respective sunt gata să se sacrifice pentru idealurile statului de care aparţin. Rolul dominant al mercenarilor în armatele statelor este luat de cetăţeni care participă din responsabilitate civică. Forţa armatelor va depinde începând cu secolul XIX de voinţa cetăţenilor şi de bogăţia ţărilor care le deţin.  

A fost consemnată și o altă perspectivă a cărţii. Prin conținutul ei bogat cartea reprezintă conexiunea trecut-prezent. De fapt ne punem întrebarea firească: cum putem înţelege prezentul din faptele petrecute cu mult timp în urmă? Din păcate perioadele sau epocile pe care le-a parcurs Europa în perioada analizată se raportează la conflicte militare. De fiecare dată oamenii simplii, cei care duceau povara conflictelor militare, sperau că se va semna o pace trainică. De fapt fiecare tratat de pace încheiat punea bazele conflictelor armate care vor urma. Semnătura pe înțelegerile de pace rămânea valabilă cât timp raportul de forțe nu se schimba. Nu avem motive să credem că viitorul va arăta altfel.   

Sâmbătă 4 iunie 2022, tot la Cafeneaua literară, a fost prezentată ediția în limba italiană a lucrării Filosofia integrativității (La Filosofia dell’integrabilità), autor prof.univ.dr. Ioan N. Roșca, volum publicat de Editura Institutului Teseo din Italia. Şi pentru că am amintit de Institutul Teseo, consemnăm şi lansarea, în colaborare cu Editura Detectiv Literar, a ediției în limba română a  volumului Jihadismul, de la radicalism la deradicalizare, semnat de prof. Stefano Amodio, președinte al Institutului Teseo

Duminică 5 iunie, la standul editurii, a fost lansat volumul Vitralii. Are dreptate tovarășii!, autor Dragoș Ciocăzan, lucrarea fiind dedicată împlinirii a treizeci de ani de existență și apariției numărului 1000 al revistei Opinia Națională. (Conf.univ.dr. Aurelian Virgil BĂLUȚĂ)