Dynamics of placemaking and digitization in Europe’s cities

Conferinţa de încheiere a Reţelei COST 18204

Conferinţa de final a reţelei COST, Reinventarea Urbană Digitală, a fost o oportunitate excelentă de dezbatere şi prezentare a rezultatelor de cercetare ale grupurilor de lucru. Evenimentul a inclus prezentări captivante, discuţii provocatoare, oferind participanţilor informaţii valoroase asupra abordărilor inovatoare şi celor mai bune practici în dezvoltarea urbană. De asemenea, conferinţa a pus bazele pentru colaborări şi iniţiative viitoare menite să creeze medii urbane incluzive, durabile şi vibrante. În concluzie, conferinţa a oferit o platformă pentru dialog interdisciplinar, stimulând colaborarea şi inovaţia în domeniul reinventării digitale a spaţiului urban.

Conferinţa de încheiere a Acţiunii COST 18204 „Dynamics of placemaking and digitization in Europe’s cities” a avut loc în România, în perioada 15-17 aprilie 2024, în Bucureşti şi Constanţa. Obiectivul principal al acestei acţiuni europene este de a realiza studii comparative la scară largă în toate ţările din Europa, cu privire la practicile de „placemaking” efectuate de diferiţi actori care înlesnesc reinventarea spaţiilor publice urbane, un proces în care artele şi practicile culturale joacă un rol crucial şi aduc o diversitate de perspective şi exprimări în spaţiile publice, transformându-le în locuri de întâlnire şi dialog cultural. Reţeaua numără peste 100 de membri din 33 de ţări. La eveniment au participat 26 de profesori şi cercetători din 16 ţări.
Conferinţa a început cu un călduros bun venit rostit de Zsuzsa Varga, Preşedintele „Acţiunii COST 18204 Dynamics of Placemaking”, Pekka Tuominen, Vicepreşedintele acesteia, reprezentanţii universităţii gazdă – prof.univ.dr. Maria Andronie, prorector cercetare, şi prof.univ.dr. Mihnea Claudiu Drumea – şi ai organizatorilor locali, prof.univ.dr. Ramona Mihăilă şi conf.univ.dr. Onorina Botezat. Discuţiile din plenul conferinţei au subliniat importanţa fundamentală a îmbunătăţirii spaţiilor publice în dezvoltarea urbană, rezonând cu diversitatea prezentărilor pe parcursul evenimentului. Prezentările au explorat diferite aspecte ale conceptului de „placemaking”, fiecare aducând în prim-plan rolul său crucial în modelarea unor spaţii urbane vibrante şi incluzive. Prezentările, cum ar fi „Râurile urbane: Memoria ca factor de conectare a oamenilor cu peisajele râurilor”, au subliniat revitalizarea malurilor urbane şi integrarea memoriei istorice pentru a crea spaţii publice atractive. La fel, „Identitatea de cartier: o perspectivă metodologică din Nantes-Franţa” a evidenţiat importanţa conservării şi celebrării identităţii de cartier în contexte urbane, demonstrând potenţialul plasării în a promova coeziunea comunităţii. În plus, prezentarea „Metode digitale în ştiinţele umaniste: Cercetare şi învăţare” a elucidat impactul transformativ al instrumentelor digitale asupra înţelegerii spaţiilor urbane şi asupra informării strategiilor de plasare, subliniind peisajul evolutiv al dezvoltării urbane. Împreună, aceste prezentări au evidenţiat importanţa multidimensională a fenomenului, confirmându-şi rolul de catalizator pentru dezvoltarea urbană sustenabilă, rezilientă şi inclusivă.

După o sesiune matinală productivă, participanţii au socializat în timpul pauzei de cafea, urmată de alte dezbateri captivante despre reinventarea spaţiului urban. În cadrul secţiunii despre „Abordările centrate pe ascultător în analiza peisajului sonor”, moderată de Paulina Polko, experţii au explorat relaţia complexă dintre peisajele sonore urbane şi strategiile de „placemaking”. Cristina Palmese de la Paisajesensorial – Universidad Europea de Madrid, Spania, a explicat conceptul de „Peisaj sonor şi ascultarea ca o abordare a urbanismului senzorial”, evidenţiind importanţa experienţelor senzoriale în modelarea mediilor urbane. La fel, Jose Luis Carles de la Universidad Autónoma de Madrid, Spania, a explorat tema „Peisajul sonor şi ascultarea ca o abordare a urbanismului senzorial”, accentuând rolul sunetului în îmbunătăţirea percepţiei senzoriale a spaţiilor urbane. Gülce Kýrdar de la Universitatea Yeditepe, Istanbul, a prezentat „Strategia de plasare cu o abordare multisenzorială”, pledând pentru integrarea diverselor elemente senzoriale în iniţiativele de plasare pentru a crea medii urbane mai captivante şi mai incluzive.

În timpul secţiunii „Învăţare, practică şi pedagogii pentru plasare”, moderată de Ayşe Erek, profesori şi practicieni au împărtăşit idei despre abordările pedagogice eficiente pentru învăţarea principiilor de reinventare a spaţiului public. Carlos Smaniotto Costa, de la Universidade Lusófona, Lisabona, Portugalia, Tatiana Ruchinskaya, de la Consultanţă TVR Design, Universitatea Cambridge, Marea Britanie, Dov Winer, de la MAKASH – Aplicaţii ICT în Educaţie şi Cultură, Ierusalim, Israel, şi Bahanur Nasya, de la Placemaking Europe Leader Wonderland – platformă pentru arhitectura europeană, Viena, Austria, au oferit colectiv o prezentare „Perspective ale Pedagogiei pentru conceptul de Placemaking”, inspirată din experienţele şi discuţiile lor de la Atelierul din Lisabona, din luna ianuarie 2024. Kinga Kimic de la Universitatea de Ştiinţe ale Vieţii din Varşovia, Polonia, a împărtăşit perspective despre „Rolul plasării în practica a învăţării proiectării spaţiilor publice”, evidenţiind integrarea principiilor educative de „placemaking” în domeniul designului. Dov Winer a prezentat ulterior un catalog de cursuri disponibile în acest domeniu, identificate printr-un sondaj realizat în cadrul unei mobilităţi virtuale. Aleksandra Djukic de la Universitatea din Belgrad, Serbia, a contribuit la discuţie cu o prezentare despre „Placemaking în Serbia – Practică, Cercetare şi Pedagogie”, oferind perspective valoroase asupra intersecţiei practicii, cercetării şi educaţiei în contextul sârbesc. Onorina Botezat, ASE, a prezentat o abordare interdisciplinară „Explorarea locurilor urbane în literatură: Integrarea studiilor imagologice şi analiza spaţiului în educaţie”, susţinând că prin integrarea studiilor imagologice şi analiza locurilor şi spaţiului în literatură, textul literar poate fi cartografiat în spaţiile urbane şi reprezentările culturale. Secţiunea s-a încheiat cu o prezentare generală a Atelierului din Lisabona, susţinută de Tatiana Ruchinskaya. Aceste prezentări au subliniat importanţa integrării peisajelor sonore şi a experienţelor multisenzoriale în strategiile de plasare, evidenţiind abordări pedagogice inovatoare.

A doua zi, lucrările conferinţei au continuat la sediul Ordinului Arhitecţilor din România, Bucureşti, unde participanţii au fost întâmpinaţi cu discursuri de bun venit prezentate de personalităţi remarcabile în domeniu. Emil Ivănescu, Preşedintele OAR Bucureşti, a adresat un călduros bun venit participanţilor, stabilind tonul discuţiilor din ziua respectivă. Luminiţa Popescu, Secretar de Stat la Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, a subliniat importanţa incluziunii şi egalităţii de şanse în iniţiativele de reinventare a spaţiilor publice, evidenţiind semnificaţia creării unor medii urbane sigure şi accesibile pentru toţi. Sesiunea a continuat cu o prezentare provocatoare susţinută de Monaliza Cîrstea, Directoarea Departamentului pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei împotriva Femeilor. Intitulată „Spre medii urbane inclusive şi sigure: Violenţa Publică împotriva Femeilor”, prezentarea a adus în atenţie problema critică a violenţei de gen în spaţiile publice şi a explorat strategii pentru promovarea incluziunii şi siguranţei în mediile urbane. Dimineaţa s-a încheiat cu o prezentare captivantă susţinută de Matei Luca Stoian, Preşedintele Centrului de Excelenţă în Arhitectură, Arte şi Audiovizual (C.E.A.A.A.). Evidenţiind principiile arhitecturii Bauhaus şi concentrându-se pe conceptele de lumină, linii şi forme, Matei Stoian a subliniat relevanţa acestora pentru practicile contemporane de reinventarea spaţiului urban. Prezentarea a oferit participanţilor o perspectiva valoroasă asupra patrimoniului arhitectural care continuă să influenţeze designul şi dezvoltarea urbană în prezent, evidenţiind relevanţa durabilă a principiilor Bauhaus în modelarea oraşelor moderne. Ziua a doua a conferinţei a continuat cu două dezbateri interactive axate pe aspecte critice ale conceptului de „placemaking”: „Patrimoniu, Istorie, Memorie a Spaţiului Urban” şi „Dezvoltarea Iniţiativelor de Placemaking”. Moderată de Isabel Lousada, prima dezbatere a explorat intersecţia dintre patrimoniu, istorie şi memorie în iniţiativele de remodelare a spaţiului urban public. Heike Oevermann de la TU Wien, Austria, a vorbit despre „Patrimoniu, Cunoştinţe ale Cetăţenilor şi Placemaking”, subliniind importanţa implicării comunităţii şi a memoriei colective în conservarea şi revitalizarea siturilor urbane de patrimoniu. Igor Nedelkovski, rectorul Universităţii St. Kliment Ohridski, Bitola, Macedonia de Nord, a prezentat „Spaţiul Urban Virtual 4D – O cartografiere a Memoriilor Trecutului”, evidenţiind abordări inovatoare pentru reconstrucţia digitală şi interpretarea mediilor urbane istorice. Tahir Albayrak de la Universitatea Akdeniz, Antalya, Turcia, a discutat despre „Satisfacţia Locuitorilor în raport de Locurile Istorice: Aplicarea Modelului Kano,” oferind perspective asupra măsurării şi îmbunătăţirii satisfacţiei utilizatorilor a siturilor de patrimoniu. Stavri Nikolov de la Laboratorul Digital Spaces Living Lab, Sofia, Bulgaria, a prezentat „Analiza Scalabilă a Balanţei de Gen a Numelor Străzilor din întreaga Lume Utilizând Date Multi-Senzoriale şi IA”, evidenţiind rolul abordărilor bazate pe date în promovarea mediilor urbane incluzive din punct de vedere al genului. A doua dezbatere despre „Dezvoltarea Iniţiativelor de Placemaking”, moderată de Zsuzsa Varga, s-a concentrat pe aspectele practice ale implementării acestor iniţiative. Agisilaos Economou de la Universitatea Tehnică Naţională din Atena, Grecia, a împărtăşit perspective despre „Dezvoltarea Urbană în Nea Smyrni”, prezentând strategii de succes pentru integrarea acestor principii în proiectele de dezvoltare urbană. Matej Nikšič de la Institutul de Urbanism al Republicii Slovenia a reflectat asupra «Modelării Comunităţilor Vibrante: Reflecţii din Simpozionul şi Şcoala „Viitorul Remodelării Spaţiului Urban” în Ljubljana şi Koper/Capodistria» evidenţiind cele mai bune practici şi lecţiile învăţate din iniţiativele conduse de comunitate. Paulina Polko de la Akademia WSB – Universitatea WSB a discutat despre „Percepţia Securităţii ca Motor pentru Iniţiativele de Placemaking”, subliniind rolul elementului de siguranţă în modelarea mediilor urbane. Jelena Marić de la Universitatea din Belgrad, Serbia, a prezentat „Proiectarea pentru Bunăstare / Simţind Locul”, împărtăşind perspective din lucrările de teren din Koper şi explorând relaţia dintre designul urban, bunăstare şi experienţele senzoriale. Aceste dezbateri au furnizat participanţilor perspective valoroase asupra diverselor provocări şi oportunităţi inerente reinventării spaţiului urban, prezentând abordări inovatoare şi cele mai bune practici pentru crearea unor medii urbane vibrante, incluzive şi durabile.
A doua zi a conferinţei s-a încheiat cu un tur ghidat la Muzeul Naţional de Istorie a României. Vizita a fost organi-zată de domnul prof. univ. dr. Mircea Negru, cu o prezentare făcută de doamna Erica-Valentina Iojă, curator MNIR.

Lucrările conferinţei au continuat în cea de-a treia zi la Constanţa, oferind participanţilor ocazia să exploreze peisajul urban unic al acestui oraş multicultural, de coastă. Prima parte a zilei s-a desfăşurat la Prefectura Constanţa, unde domnul Silviu-Iulian Coşa, prefectul judeţului Constanţa şi Dan Petre Leu, arhitect şef al primăriei Constanţa le-au prezentat participanţilor câteva exemple de coparticipare şi implicare a cetăţenilor în procesul de reinventare a spaţiilor urbane.
Secţiunea moderată de Peka Tuominen, de la Universitatea din Helsinki, a pus în discuţie „Impactul Digitalului asupra oraşului”. Ayşe Erek de la Universitatea Kadir Has, Istanbul, Turcia, a prezentat numărul special al „Revistei de Urbanism despre Activism Social şi Practici ale Artei şi Culturii”, evidenţiind importanţa stimulării implicării comunitare şi a expresiei culturale. Branislav Antonić de la Universitatea din Belgrad, Serbia, a prezentat „Contribuţiile Externe DOPMADE”, evidenţiind eforturile şi contribuţiile colaborative ale iniţiativei „Dynamics of Placemaking Action” (DOPMADE) în avansarea cercetării şi practicii reinventării spaţiului urban. Isabel Lousada de la NOVAFCSH-CICSNOVA, Lisabona, Portugalia, a oferit o prezentare generală a întâlnirii reţelei COST la Lisabona, iar Aleksandar Petrovski de la Facultatea de Arhitectură din Skopje, Macedonia de Nord, a prezentat rezultatele Misiunii Ştiinţifice de Scurtă Durată (instrument COST), evidenţiind importanţa cercetării în informarea strategiilor de placemaking. Secţiunea a inclus, de asemenea, rapoartele grupurilor de lucru din cadrul reţelei. Ramona Mihăilă, UCDC, ANES, a vorbit despre un proiect viitor al acţiunii COST privind dinamica perspectivei de gen în conceptul de placemaking, care să investigheze spaţiul public ca mediu de viaţă sigur în dezvoltarea urbană. (Conf. univ. dr. Onorina BOTEZAT)