Domeniul Ştirbei din Buftea – o oază de linişte

Când fugim din Bucureşti căutăm iarbă verde, aer curat şi linişte. Toate acestea le putem găsi la Domeniul Ştirbey din Buftea. Din Bucureşti până la Buftea se pot face aproximativ 30 de minute şi, odată ajunşi aici, întâlnim un loc liniştit, cu o atmosferă plăcută şi relaxantă. Este linişte, soare, iar părinţii cu copii se pot plimba pe aleile de lângă palat sau prin pădure. Aici, pe acest domeniu putem admira Palatul Ştirbey. Acesta a fost construit între anii 1855 – 1864 de către Barbu Dimitrie Ştirbey, domnul Ţării Româneşti în perioadele iunie 1849 – 29 octombrie 1853 şi 5 octombrie 1854 – 25 iunie 1856 (n.1799 – d.1869). Forma palatului de la Buftea a fost gândită ca o culă, prevăzută cu două tuneluri de ieşire în caz de primejdie. Urmaşii săi au mai adăugat acestei clădiri încă două etaje şi i-au adus o serie de modificări importante, în ton cu moda arhitectonică a acelor ani, şi anume stilul Tudor. Palatul a fost terminat, în linii mari, de fiul său Alexandru B. Ştirbei, în 1863. Palatul Ştirbei a fost construit după planurile arhitectului Joseph Hartl, lucrările fiind supervizate de Michel Sanjouand, care construise şi Palatul Ştirbei de pe Calea Victoriei din Bucureşti. În 1916, în timpul Primului Război Mondial, palatul a fost loc de refugiu pentru Regina Maria împreună cu cinci dintre cei şase copii ai săi. Acesteia îi plăcea să călărească în pădurea domeniului şi să se plimbe cu copiii în vastul parc de aici. În 1917, Palatul a fost rechiziţionat de armata germană, iar aici şi-a stabilit locuinţa Mareşalul August von Mackensen şi tot aici a fost negociată pacea cu Puterile Centrale Pacea de la Buftea, semnată la 5/18 martie 1918, prin care România pierdea Dobrogea şi versanţii Carpaţilor. Clădirea a fost mărită treptat de-a lungul timpului, ultima extindere având loc după Primul Război Mondial. Într-o fotografie din anul 1920 se vede cum ultimul nivel al părţii dinspre Sud-Est a fost completat cu noi spaţii de locuit, rezultând în final numărul actual de camere. La parter, de o parte şi de alta a unui vestibul legat de scara principală din lemn erau dispuse sălile de recepţie, sufrageria, salonul mare, biblioteca şi salonul de muzică. La primul etaj erau camerele stăpânilor, iar la etajul al doilea, camerele invitaţilor şi ale personalului superior. Bucătăria se afla la demisol. La sfârşitul anului 1957, parcul Domeniului Ştirbei, cu o suprafaţă de 30 ha, cu arbori seculari, dar şi palatul, au devenit proprietatea guvernului şi al Comitetului Central al PCR. Între anii 1958-1959 au avut loc lucrări de reparaţii, refaceri şi restaurări ale diferitelor elemente ale faţadelor şi ale interioarelor Palatului, realizate după proiectul arhitecţilor Robert Voll şi Agripa Popescu. La exterior s-au refăcut acoperirea cu tablă, tencuielile tuturor faţadelor, au fost completate profilaturile din cărămidă aparentă şi piatră, iar structura de zidărie portantă a fost consolidată. Proprietatea, care a aparţinut familiei princiare Ştirbei, cuprindea Palatul Ştirbei, structurat pe patru nivele (D+P+2E), cu o suprafaţă construită de 2.000 mp, repartizaţi în mod egal (500 mp construiţi/nivel) şi compus din 7 apartamente, 2 camere duble şi 2 săli de conferinţă. Lângă palat se găsesc capela, serele domneşti (care se întind pe aproape 3 hectare), turnul de acces, turnul de apă şi Palatul Mic (o construcţie de 300 mp, repartizaţi egal (S+P), ce adăposteşte 6 camere şi alte anexe), pădure şi Lacul Buftea. Imediat după alungarea tuturor celor din neamul Ştirbei din ţară, odată cu venirea comuniştilor la putere, palatul a găzduit o parte a Institutului de geriatrie Ana Aslan, servind şi ca depozit de vinuri şi casă de oaspeţi pentru Nicu Ceauşescu. Prin Hotărârea nr. 115 din 7 februarie 1990 a Guvernului României, privind aplicarea Decretului-lege nr. 30/1990 în legătură cu trecerea patrimoniului Partidului Comunist Român în proprietatea statului, semnat de Petre Roman, publicată în Monitorul Oficial nr. 148 din 30 iunie 1992, Castelul Buftea, inclusiv mijloacele fixe şi obiectele de inventar aferente au trecut în administrarea Ministerului Culturii. Prin Hotărârea Guvernului nr. 854 din 28 septembrie 2000, privind organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, publicată în Monitorul Oficial nr. 492 din 9 octombrie 2000, Complexul Buftea situat în oraşul Buftea, str. Ştirbei Vodă nr.36, jud. Ilfov, compus din: Palatul Ştirbei, Capela Ştirbei, Vila Ştirbei, Clădire poartă, Clădire administraţie, Construcţii speciale, Parc, lac cu terenul aferent, a trecut în administrarea RAAPPS şi a fost deschis publicului. În anul 2006, domeniul Ştirbey a fost retrocedat moştenitorilor familiei prinţului Ştirbey, printr-o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului. Astfel, peste două treimi din domeniul public care aparţinea Primăriei Buftea, printre care şi Palatul Ştirbey, au trecut în proprietatea moştenitorilor, iar palatul a fost închis pentru public. Ministerul Culturii şi Cultelor a analizat posibilitatea cumpărării Palatului Ştirbey, însă preţul solicitat de proprietari, opt milioane de euro, i-a determinat pe oficialii ministerului, care avea drept de preemţiune, să refuze achiziţia, în luna august 2006. În anul 2007, palatul a fost vândut firmei Bucharest Arena, pentru 9 milioane de euro, şi aceasta a amenajat în clădire un restaurant de cinci stele şi spaţii de cazare în regim exclusivist. Alături de palat, între anii 1850-1890 a fost construită capela familiei, în stil neogotic, după proiectul arhitectului austriac de origine daneză, baronul Theophil von Hansen, cu altar şi gropniţă, în care se găsesc mormintele domnitorului Barbu Dimitrie Ştirbey Voievod, al prinţului Barbu Alexandru Ştirbey şi ale rudelor acestora. Din pictura executată în anul 1890 de Gheorghe Tattarescu, rudă cu familia Ştirbeilor, au mai rămas doar fragmente din pictura Maica Domnului cu Isus în braţe, restul picturilor şi textul Acest sfânt lăcaş fondat de Vodă Barbu Ştirbei şi soţia sa Elisaveta s-a terminat de fiul lor Alexandru Barbu Ştirbei în anul 1890, fiind pierdute. Accesul în capelă se face pe o scară monumentală, compusă din două rampe de formă semicirculară, construite din marmură de Carrara. În Capela Palatului, care cuprinde un cumul de elemente gotice, bizantine şi renascentiste, au fost înhumate următoarele persoane din neamul Ştirbeilor: Voievodul Barbu Dimitrie Ştirbei, domn al Ţării Româneşti de la 1849-1856, născut la Craiova în 1799, decedat la Nisa la 1.04.1869; Prinţul Barbu Alexandru Ştirbei, născut 4.11.1872, decedat 24.03.1946; Maria D. Ştirbei, născută 26.02.1876, decedată 5.04.1885 la Paris; Contesa Marta de Blome, născută Dimitrie B. Ştirbei, la 23.04.? la Paris, decedată 2.09.1925 la Câmpina; Dimitrie Barbu Ştirbei, născut 5/17.04.1841 în Bucureşti, decedat la Castelul Voila din Câmpina; Ioana Ecaterina Radu Rosetti, născută Ştirbei, la 10.06.1885, la Buftea, decedată 27.03.1914 la Bucureşti; Elisabeta Ştirbei, născută Cantacuzino – Paşcanu, în 1805, decedată la Geneva, 5.09.1874; Nicolae N. Ghica – Comăneşti, decedat 9.05.1907; Maria Ştirbei, născută Ghica, la 6.05.1851, decedată la 10.07.1885; Alexandru Barbu Ştirbei, născut la 1.08.1837, decedat la 1.03.1895; Zoe Cretzianu, născută Ştirbei, la 25.07.1874, decedată la 25.02.1896; Elena de Reinek, născută Ştirbei, la 1.07.1871, decedată la 29.03.1897. În 1992, în capela familiei Ştirbei, regizorul Francis Ford Coppola a filmat câteva scene din cunoscutul film Dracula.

Castelul de apă ce se află în partea de Nord-Est a parcului, a fost realizat în anii 1920, după proiectele arhitectului Anghel Saligny, pentru înmagazinarea apei necesare domeniului familiei Ştirbey. Castelul are o arhitectură specifică vremii sale, fiind decorat cu elemente clasicizante, ce fac dintr-o construcţie cu funcţiune strict utilitară un obiect de interes arhitectural. Lacul artificial din parc adăposteşte raţe, gâşte şi câteva lebede. Podul ce trece peste lac este o „moştenire” lăsată de o echipă de filmare engleză, care a turnat cu ani în urmă un film, folosind lacul ca decor. Ca fapte diverse legate de acest domeniu, putem menţiona: Mihail Sadoveanu venea aici deseori să pescuiască; Nikita Sergheevici Hruşciov a stat aici în timpul celebrei sale vizite de 6 zile, începută la 26 octombrie 1959, când s-a luat decizia retragerii trupelor sovietice din România; alte figuri importante pentru România modernă au fost adesea oaspeţi ai Domeniului Ştirbey, începând cu însăşi Regina Maria, care a petrecut mult timp aici.

În anul 2007, Domeniul Ştirbei a fost redeschis publicului şi poate fi vizitat în intervalul orar 10:00 – 23:00. Trebuie să mai ştiţi că marţea este închis. Intrarea pe domeniu este gratuită. Atunci când vremea este frumoasă, este locul ideal pentru un picnic, dar puteţi să vă plimbaţi şi cu bicicleta sau rolele, să jucaţi badminton, să citiţi sau să vă plimbaţi. Încăperile palatului sunt pline de istorie, cu mobilier din vremuri apuse. Mai trebuie să ştiţi că pe Domeniul Ştirbey se poate mânca la restaurant sau pe terasa palatului. Asta dacă nu sunt programate evenimente private. Domeniul Ştirbey este locul ideal unde să mergeţi în apropiere de Bucureşti dacă aveţi la dispoziţie câteva ore sau o zi de weekend de „pierdut” în aer liber. Este spaţiu suficient, verdeaţă, aer curat şi – ce este mai important – linişte… (George V. GRIGORE)