Dezvoltarea instituţională din perspectiva calităţii reprezintă un obiectiv continuu la nivelul sistemului şi al unităţilor de învăţământ, în general. Încă din etapa de preaderare la Uniunea Europeană s-au făcut eforturi constante în acest sens, de la nivel normativ până la transpunerea în practică. Totodată, s-au elaborat diverse materiale suport, îmbogăţindu-se astfel literatura de specialitate. În acest context a intervenit şi Proiectul PROFORM, de profesionalizare şi formare continuă a cadrelor didactice din Judeţul Giurgiu.
La întâlnirea care a avut loc la Liceul Tehnologic Tiu Dumitrescu din oraşul Mihăileşti, experţii proiectului, alături de cadrele didactice, au pus în discuţie problema discriminării în mediul educaţional, analizând cauzele, efectele şi, totodată, provocările la care trebuie să răspundă atât profesorii, cât şi elevii şi părinţii.
Expertul pe activităţi de bune practici, Ioan Adrian TRIFAN a reliefat faptul că: Educaţia a fost descrisă drept „cea mai puternică armă” în lupta împotriva prejudecăţilor. O educaţie corespunzătoare poate scoate la iveală adevăratele cauze ale prejudecăţilor, ne poate ajuta să ne examinăm la rece modul de a gândi, dar şi să reacţionăm cu înţelepciune când noi înşine suntem ţinta prejudecăţilor.
Astfel, prejudecăţile îi pot determina pe oameni să denatureze, să interpreteze greşit sau chiar să ignore unele realităţi care nu corespund ideilor lor preconcepute. Seminţele prejudecăţilor pot fi semănate în familie prin insuflarea unor valori aparent inocente, dar greşit direcţionate sau chiar la şcoală, între elevi, care vin cu acestea din sânul familiei. Asocierile, naţionalismul sau convingerile religioase creează efecte negative celui asupra căruia se răsfrâng.
Continuând ideea, lector univ. dr. Simona MARICA, expert activităţi de mentorat şi coaching, a scos în evidenţă acest aspect, dând exemple din sfera sa de activitate, prezentând tema: Stigmă şi hărţuire în cazul elevilor cu Cerinţe Educaţionale Speciale (CES).
Dacă un elev consideră că a fost nedreptăţit de un profesor, pentru că i s-au dat mai multe teme pentru vacanţă decât celorlalţi colegi, elevul trebuie să specifice pe ce criteriu consideră că a fost „discriminat”. Dacă nu există un astfel de criteriu, situaţia nu este discriminare, ci o nedreptate. Pe parcursul şcolarizării, elevii/tinerii cu CES au acces la toate resursele psihopedagogice, medicale şi sociale necesare recuperării lor, precum şi la alte tipuri de servicii specifice de intervenţie, necesare şi disponibile în comunitate sau în instituţiile specializate, inclusiv cele din învăţământul special.
Fiecare activitate a proiectului urmăreşte profesionalizarea cadrelor didactice prin formare continuă, asigurarea calităţii educaţiei prin formarea profesională continuă şi asigurarea unei educaţii incluzive de calitate. Acest proiect de formare continuă este finanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020 care urmăreşte integrarea nevoilor de dezvoltare a resurselor umane în ansamblul programelor şi politicilor publice ale României şi are în vedere valorizarea capitalului uman, ca resursă pentru o dezvoltare sustenabilă în viitor. Se are în vedere, în cadrul acestui proiect, elaborarea de studii de cercetare privind dezvoltarea profesională a personalului din învăţământul preuniversitar. Acesta este implementat de Asociaţia Societatea Naţională Spiru Haret pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Giurgiu. (Lect. univ. dr. Sorin BEJAN, expert media – Proiect PROFORM)