Digitalizare fără alfabetizare?!

Acum şapte decenii şi mai bine, în România se încerca eradicarea analfabetismului absolut. Conform definiţiei date de UNESCO în 1958, analfabetă absolut este o persoană care nu a învăţat niciodată să scrie şi să citească. Acum am trecut la altă etapă, cea a analfabetului funcţional, o persoană care a urmat şcoala, dar, fie a obţinut o diplomă corespunzătoare unui nivel de educaţie, fie a părăsit şcoala înainte de a obţine o diplomă (abandon şcolar), în ambele situaţii, nu deţine suficiente competenţe elementare. Ştie să citească, dar nu înţelege nimic din ceea ce a citit. Mai precis, „o persoană poate să reproducă verbal sau în scris un text, dar nu îl înţelege suficient pentru a-l folosi ca resursă în reuşita unei acţiuni sau în performanţă. Semnele grafice sunt recunoscute, dar conţinutul de idei nu este înţeles”. În această situaţie se află peste 40 la sută dintre tinerii români în vârstă de 15 ani participanţi la ultimele teste PISA (2018), ceea ce situează România pe penultima poziţie între statele membre UE la indicatorul „citire”, şi tot pe acolo la „matematică” şi „ştiinţe”. Aceste rezultate sunt oglinda parţială a situaţiei. Putem să discutăm mult despre rural şi urban, despre acumularea generaţiilor absolut sau funcţional analfabete. Despre pierderea a doi ani de şcoală în pandemie…

Analfabetismul este un subiect „gras”! El este de multe feluri: vizual, trans-analfabetism, tehnologic, statistic, ştiinţific, mediatic, informaţional, emoţional, cultural, civic, medical… Din toate câte puţin sau mai mult, fiecare are de învăţat!

Dar marea durere este reprezentată de analfabetismul absolut şi analfabetismul funcţional care caracterizează multe procente din populaţia României. Rolul învăţământului, de toate nivelurile, acesta este: alfabetizarea populaţiei. Sigur, în era cunoaşterii, a informatizării, pare greu de digerat o astfel de afirmaţie. Dacă nu o acceptăm, nu înseamnă că dispare!

Opusul analfabetismului funcţional este un nou concept, cel de alfabetizare funcţională. „Spre deosebire de alfabetizare, care se referă strict la obţinerea abilităţii (capacităţii) de a scrie şi de a citi, conceptul de alfabetizare funcţională se referă, între altele, la dobândirea de abilităţi de lucru cu calculatorul, abilităţi de a folosi elementele de bază ale infrastructurii bancare, permis de conducere auto sau cunoaşterea cel puţin a unei limbi străine de circulaţie internaţională.”

Câţi dintre români, procentual, sunt în mod real alfabetizaţi funcţional? Digitalizarea promisă pentru aceştia este/va fi valabilă, nu pentru ceilalţi! Să nu ne grăbim să sărim din bordei în nave spaţiale. Să începem cu începutul. Cu acceptare, răbdare, educaţie, muncă, cu şcoală adaptată realităţii populaţiei şcolare. Trebuie să depăşim analfabetismul patriotic şi să educăm/ne educăm pentru a fi alfabetizaţi funcţional într-o societate digitalizată. (Mioara Vergu-Iordache)