Despre seminţe simbol

M-am mai încumetat să mă împotrivesc valului, chiar dacă puterile-mi sunt puţine! Atunci când valul ia la grămadă, fără discernământ, şi bune şi rele, şi le duce să le spele, dar mai curând să le înece, mi se pare nedrept să nu încerc să pun o piedică. Oricât de mică.

S-a făcut şi încă se mai face haz de prestaţia prim-ministrului României la întâlnirea cu Sanctitatea Sa Papa Francisc. Că nu ştie limbi străine. Nu ştie! Bine ar fi să ştie limba română. Nu ştie?! Aş zice că are slabi (nu fizic!) sfătuitori! În fine, nu sunt eu apărătorul din oficiu al doamnei. Vreau să spun că mi se pare că ar trebui să subliniem bunul sfat (sau buna gândire a doamnei!) în ceea ce priveşte cadoul oferit Sanctităţii Sale. Ce poate fi mai frumos decât un pui de pom şi nişte seminţe de plante sănătoase de plantat în grădina Vaticanului?!

Da, mă expun criticilor radicalilor şi spun: din Grădina Maicii Domnului în Grădina Vaticanului.

Oferim ceea ce reprezintă viaţă! Sănătatea plantelor e primul pas spre sănătatea noastră. Mi s-a părut un gest simbol extraordinar. Şi cred că a fost apreciat ca atare. Nu are dimensiunea necesară pentru a acoperi gafele (mai mult emoţionale, cred, sper) ale doamnei! Uneori, când nu-ţi evaluezi posibilităţile, rişti să cazi în ridicol. Repet, nu în apărarea doamnei sunt aceste rânduri. Are cine să o facă.

Rândurile acestea sunt despre seminţe. Seminţele binelui, ale sănătăţii, bunătăţii, empatiei, seminţele vieţii, ale frumosului. Vă imaginaţi ce frumos ar fi să ne dăruim unii altora seminţe de bunăstare şi iubire? Vă imaginaţi cum ar arăta lumea dacă în loc de arme am cumpăra seminţe de plante sănătoase – cereale, legume, zarzavaturi…? Dacă am dărui pui de pomi? Dacă în loc de vorbe rele am oferi flori? Cum credeţi că ne-ar fi viaţa?!

Seminţe ale binelui ar trebui să plantăm, în locul răutăţii, invidiei, egoismului, suficienţei, batjocurii… Să le plantăm şi să le lăsăm să rodească. Să încercăm să găsim în vorbele şi faptele celorlalţi partea pozitivă, să o promovăm, să ignorăm micile „scăpări”, acelea care nu produc efecte la nivelul colectivităţii. Să încercăm, atât cât este omeneşte posibil, să nu apelăm la „dublă măsură” în aprecierea prietenilor şi a neprietenilor. Este posibil să tranşăm, pe termen lung, în defavoarea noastră, pentru că „bărcile” se mai schimbă, unele iau apă, altele se duc pe val…

Iată de ce vă spun că darul „seminţe sănătoase şi pui de pom” mi se pare de o simbolistică excepţională, mi se pare foarte frumos şi profund, demn de apreciat şi de urmat. De seminţe sănătoase avem noi nevoie, în societatea românească, în educaţie, cultură, sănătate, în însăşi structura noastră! (Mioara Vergu-Iordache)