Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic (D.P.P.D.). Un-Bordering Disciplinarity

UNIVERSITATEA SPIRU HARET. DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC (D.P.P.D)

 CONFERINŢA ANUALĂ INTERNAŢIONALĂ DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE A CADRELOR DIDACTICE

Un-Bordering Disciplinarity.

Trans-/Cross-/Post-Disciplinary Approaches to Humanities and Social Sciences, ediţia a VIII-a

În perioada 22-23 mai 2025, a avut loc conferinţa anuală internaţională de comunicări ştiinţifice a cadrelor didactice, cu tema Un-Bordering Disciplinarity. Trans-/Cross-/Post-Disciplinary Approaches to Humanities and Social Sciences, ediţia a VIII-a, organizată de Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic (D.P.P.D.), Departamentul de Limbi Moderne şi Comunicare în Afaceri, Universitatea Spiru Haret, Bucureşti, în colaborare cu Institutul de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române, Bucureşti.

A fost un privilegiu să redeschidem această conversaţie esenţială despre „Un-Bordering Disciplinarity” – o provocare nu doar la adresa graniţelor dintre domeniile academice, ci şi a limitelor care au fost impuse potenţialului uman însuşi.

Într-un exerciţiu de onestitate, putem spune că, în mediul academic, am devenit destul de pricepuţi la construirea de ziduri între discipline, departamente, arii de cercetare, chiar şi între predare şi cercetare. Sistemele noastre educaţionale încă funcţionează după principiile gândite în epoca industrialismului victorian. Şi tocmai acest fapt ne aduce astăzi, aici – în momentul în care ar trebui să ne întrebăm: ce se întâmplă dacă regândim graniţele cunoaşterii întru totul?

Ne aflăm într-un moment de maximă complexitate – un moment care cere mai mult decât o schimbare incrementală. El impune o schimbare a modului în care înţelegem locul nostru în lume şi, mai ales, a felului în care educăm pentru această lume. Modelele vechi – ale disciplinelor compartimentate, ale învăţării standardizate, ale tratării potenţialului uman ca bun limitat – nu mai sunt suficiente. De fapt, este posibil ca acestea să nu fi fost niciodată.

Prea mult timp, ne-am exploatat minţile aşa cum exploatăm pământul: extrăgând ceea ce este considerat „util”, aruncând ceea ce nu se potriveşte modelului. Am preţuit utilitatea în detrimentul creativităţii, conformismul în locul curiozităţii şi rezultatele măsurabile în locul dezvoltării nemăsurabile. În acest proces, am ignorat bogăţia vastă a capacităţii umane – ecologia completă a gândirii, a sentimentului, a imaginaţiei şi a inovaţiei. Este timpul să schimbăm această paradigmă.

Singura noastră speranţă pentru viitor constă în adoptarea unei noi concepţii despre ecologia umană. Una care vede cunoaşterea nu ca o sumă de silozuri, ci ca o reţea interconectată. Una care preţuieşte colaborarea în detrimentul competiţiei, curiozitatea în locul memorării, emergenţa în locul prestabilitului. Una care valorizează diversitatea, dinamismul şi unicitatea inteligenţei umane. Aşadar, cercetarea trebuie să polenizeze încrucişat. Predarea trebuie să cultive – nu doar conţinut, ci curiozitate şi creativitate.

Educaţia, în forma ei ideală, nu este despre a-i forma pe elevi şi studenţi să se potrivească unei lumi deja existente. Este despre a-i pregăti să modeleze lumea care urmează. Sarcina noastră nu este să-i facem pe aceştia să se conformeze unui sistem defect, ci să-i echipăm pentru a imagina, concepe şi construi unul mai bun.

Conferinţa noastră, ajunsă la ediţia a VIII a, a constituit tocmai spaţiul în care am continuat această muncă de deconstruire a graniţelor, de regândire a cunoaşterii şi a aşteptărilor noastre, de recuperare a nucleului creativ, holistic – pentru că viitorul nu este ceva în care păşim, este ceva ce creăm împreună.

Agenda noastră a propus comunicări plenare incitante, secţiuni provocatoare şi ateliere studenţeşti interactive menite să stimuleze dialogul, schimbul de idei şi colaborările care transcend graniţele disciplinare. Sperăm că am valorificat această oportunitate nu doar pentru a învăţa unii de la alţii, ci şi pentru a construi parteneriate care vor continua dincolo de această conferinţă, modelând peisajul viitor al cercetării, politicilor şi practicii educaţionale.

Primul nostru invitat special, Dr. Paula Pérez Lucas, de la Universitatea din Valladolid, Spania, a deschis conferinţa cu tema „Crossing Borders in EFL Didactics: Educating Pre-service Teachers for Integrated Language Learning” – o abordare, urgentă şi inspiraţională, despre cum îi formăm pe viitorii profesori de limbi străine, nu doar pentru a preda gramatică şi vocabular, ci pentru a promova integrarea între discipline, culturi şi contexte. Prezentarea domniei sale ne-a reamintit reflecţia autoarei Heidi Hayes Jacobs: „Învăţarea integrată nu este un lux, este noua alfabetizare.”

Cea de-a doua comunicare plenară, „Transforming STEAM Education: Interdisciplinary and Co-Teaching Approach for Bilingual Classrooms”, susţinută de Dr. Esther Sanz de la Cal, de la Universitatea din Burgos, Spania, ne-a dus în miezul pedagogiei secolului XXI – acolo unde ştiinţa se întâlneşte cu povestirea, arta amplifică gândirea algoritmică, iar limbajul devine punte, nu barieră. Am fost bucuroşi să discutăm despre STEAM şi nu doar STEM, în spiritul afirmaţiei lui Leonardo da Vinci: „Arta este regina tuturor ştiinţelor, comunicând cunoaşterea tuturor generaţiilor lumii.” Dr. Esther Sanz de la Cal ne-a provocat să privim educaţia dintr-o nouă perspectivă.

Uneori, o întrebare reuşeşte să ne oprească din drum, să reflectăm şi, poate, să regândim tot ceea ce credeam că ştim. Titlul ultimei comunicări plenare „What if recent students’ success was entirely due to chance?” a făcut acest lucru. Dr. Nicolaie Popescu Bodorin, membru senior IEEE, a lansat o întrebare provocatoare şi tulburătoare. Într-o lume educaţională obsedată de indicatori de performanţă, rubrici şi rezultate măsurabile, această întrebare ne-a scos din zona de confort. A ridicat dileme precum: „Este succesul întotdeauna meritocrat? Sau uneori e circumstanţial? Suntem dispuşi să acceptăm că ceea ce definim ca ‘realizare’ poate fi şi rezultatul întâmplării, al privilegiului sau al norocului?” Prezentarea invitatului nostru special a fost o demonstraţie de transdisciplinaritate prin care ni s-au oferit răspunsuri şi interogaţii pentru cercetări ulterioare.

În cele două zile ale conferinţei s-au desfăşurat şase secţiuni tematice, care au acoperit o paletă amplă de direcţii teoretice şi aplicative:

Secţiunea 1 „Rethinking Education: Interdisciplinary Practices, Social Engagement, and Narrative Shifts” a reunit contribuţii care propun o reconfigurare a paradigmelor educaţionale tradiţionale prin practici interdisciplinare, implicare socială activă şi revalorizarea narativelor educaţionale.

În Secţiunea 2 „Educating for Multilingualism: Approaches, Tools, and Intercultural Perspectives” au fost explorate metode şi instrumente pentru dezvoltarea competenţelor multilingve şi promovarea diversităţii lingvistice ca resursă pedagogică valoroasă.

Secţiunea 3 „Psychological and Philosophical Studies in the New European Context” a analizat impactul transformărilor socio-politice din Europa asupra dimensiunilor psihologice şi filosofice ale educaţiei, cu accent pe identitate, etică şi rezilienţă.

În Secţiunea 4 „Overcoming Cultural and Linguistic Borders” s-au investigat soluţii educaţionale pentru depăşirea barierelor culturale şi lingvistice, promovând incluziunea şi dialogul intercultural autentic.

Secţiunea 5 „New Perspectives in Education: Emotional Literacy, Social Inclusion, and Professional Competence” a adus în prim-plan alfabetizarea emoţională, incluziunea socială şi dezvoltarea competenţelor necesare profesioniştilor din educaţia contemporană.

În Secţiunea 6 „Literary Voices and Linguistic Choices: Bridging Language Teaching and Cultural Analysis” s-a evidenţiat modul în care literatura şi analiza culturală pot fi integrate în predarea limbilor străine, cultivând gândirea critică şi conştiinţa interculturală.

De asemenea, au fost organizate două ateliere studenţeşti, care au explorat perspective inovatoare asupra formării iniţiale în educaţie:

Atelierul „Teaching for Thinking: Transdisciplinary Strategies and Cognitive Development in Education” s-a dedicat strategiilor transdisciplinare ce stimulează gândirea critică, creativă şi reflexivă în contexte educaţionale diverse.

Atelierul „Didactic Kaleidoscope: from Pre-School to Primary Education” a oferit o perspectivă caleidoscopică asupra didacticii în educaţia timpurie, cu accent pe interdisciplinaritate, joc şi învăţare centrată pe copil.

Fiecare secţiune a conferinţei s-a evidenţiat printr-o structurare echilibrată, reflectând cu acurateţe specificul şi diversitatea comunităţilor discursive participante. Moderatorii au avut un rol esenţial în facilitarea dialogului, reuşind să orienteze discuţiile în mod pertinent şi să evidenţieze aspectele esenţiale ale temelor abordate, iar intervenţiile participanţilor au adus contribuţii originale, stimulând un cadru de reflecţie critică şi generând o serie de întrebări relevante pentru cercetarea actuală.

Tematicile dezbătute au acoperit un spectru larg de direcţii de interes, incluzând cele mai recente tendinţe şi strategii în dezvoltarea educaţională, fundamente teoretice şi practici inovatoare menite să sprijine construirea unor medii de învăţare incluzive şi diversificate, programe de formare profesională a cadrelor didactice şi adaptarea metodologiilor educaţionale la o varietate de contexte culturale şi geografice. De asemenea, au fost analizate utilizarea instrumentelor tehnologice moderne, dificultăţile întâlnite în procesul de predare a limbilor străine şi în studiile culturale în contextul globalizării, precum şi dimensiunile psihologice şi filosofice ale educaţiei, cu accent pe dezvoltarea cognitivă, sănătatea mentală şi implicaţiile etice şi filosofice ale educaţiei contemporane. Totodată, s-a pus accent pe aspecte avansate din domeniul lingvisticii, cum ar fi teoriile lingvistice moderne, procesul de achiziţie a limbii şi aplicarea metodologiilor contemporane în studiul limbii şi comunicării.

Explorarea temelor legate de transdisciplinaritate, interdisciplinaritate şi post-disciplinaritate în cadrul celor două zile ale conferinţei a depăşit sfera unui simplu demers academic. Aceste direcţii au fost abordate ca expresii ale unei transformări de profunzime în modul de concepere, organizare şi aplicare a cunoaşterii, reflectând o reconfigurare a paradigmelor intelectuale contemporane şi deschizând noi perspective asupra dialogului între domenii şi asupra responsabilităţii sociale a cercetării.  (Conf. univ. dr. Denisa Elena DRĂGUŞIN. Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, Universitatea Spiru Haret)