Cu pictorița Ileana DAMIAN despre călătoria în timp

MOTTO:
,,Să ascultăm dar încheierea tuturor învățăturilor:
Teme-te de Dumnezeu și păzește poruncile Lui.
Aceasta este datoria oricărui om”.
Ecleziastul 11.13

Când scriu aceste rânduri, mai sunt puține ore, minute și secunde și calendarul va consemna data de 1 iulie, anul de grație 2022.Este cazul, în mod normal, să mă orientez și eu spre subiectul numărul unu al vieții noastre: Credința. Care să fie legătura între lumea divină și pictură? Am ales ca interlocutor un pictor care ocupă unul dintre primele locuri în preferințele mele. Care se preocupă de cercetarea Cărții cărților. Numele său este Ileana Damian. A trăit mult timp în orașul Constanța, iar apoi a venit la București. Am descoperit un artist valoros, autor al unor tablouri impresionante…

Care este cea mai noua lucrare a dumneavoastră?
Cea mai noua lucrare dintre ale mele este una reprezentând doi maci roșii într-un fundal de poveste, gri misterios, care mie îmi sugerează atmosfera din Alice în Ţara Minunilor, dar n-aş putea să spun de ce.

La care lucrare țineți mai mult?
Țin la mai multe lucrări, dar cea din inima mea este din amintirile mele din copilăria petrecută în Constanța, anume, Troleibuzul 45, care mergea de la Cireșica în centru.

Cum este însă litoralul pentru dumneavoastră, chiar dacă locuiți acum în București, din 1990?
Litoralul, pentru mine, înseamnă  acasă. Desigur, ce se întâmplă acum pe litoral, plaje lărgite, marea departe, hoteluri înghesuite de o parte și de alta a șoselei în Mamaia, tăind soarele amiezii către plajă, nu mai seamănă deloc cu amintirile mele din copilărie şi adolescență… Accept că lucrurile se schimbă, așa e dat. În inima mea, păstrez amintirile litoralului și Constanței vechi. Și nu deranjez pe nimeni.

Cum doriți, cum sperați să fie lumea noastră în anul 2035, în general? Dar artistic?
Romani 8:36 „Din pricina Ta suntem dați morții toată ziua; suntem socotiți ca niște oi de tăiat. ”  Mi se pare departe ziua de mâine… darămite anul 2035. Romani 8:37 ,,Totuși în toate aceste lucruri noi suntem mai mult decât biruitori, prin Acela care ne-a iubit”. Deci încheind într-o notă optimistă, văd viitorul tehnologizat peste măsură, viața online, arta online, înstrăinare. Deja exista arta digitală. Și arta se va moderniza, tehnologiza și mai mult.

La final, vă rugăm să ne relatați ceva, o întâmplare sau ce doriți dumneavoastră …
Aș vrea să relatez puțin despre o călătorie fantastică, dar care, din păcate, n-a fost a mea. Este vorba despre călătoria unui om deosebit pe care l-am întâlnit într-unul dintre job-urile mele de inginer electronist, în lumea cealaltă și apoi în viitor, în Armagedon, ultima bătălie înainte de Judecata de Apoi. Imaginile descrise de el depășesc imaginația și știința mea. Bineînțeles, a fost o călătorie temporară, omul a reușit sa se întoarcă în lumea noastră, cu toate că tentația de a rămâne Dincolo a fost mare…

Mulțumesc foarte mult…După un asemenea final, nu mai sunt multe lucruri de spus. Eventual, de revăzut cuvintele din motto.

Aristotel BUNESCU,
https://agentiadepresaculturalasisportiva.wordpress.com/