• „Moştenirea Bisericii Ortodoxe a Georgiei în Europa (România şi Bulgaria) cu referire specială la Sfântul Antim Ivireanul” - un eveniment internaţional al Ambasadei Georgiei în România.
Credincioşii practicanţi, indiferent cărui cult aparţin, au capacitatea să înţeleagă că iubirea faţă de semenii noştri este una dintre virtuţile cele mai importante, iar uciderea oamenilor este un mare păcat, o adevărată fărădelege. Pentru că omul este o creaţie Divină, dreptul său la viaţă, la existenţă, nu poate să depindă de voinţa altui om. Cei care ascultăm slujba în cadrul Bisericii Ortodoxe auzim cuvintele de laudă la adresa celor care contribuie la pacea lumii. Primul pas către pace este prietenia între popoare. Soarta oamenilor simpli, a marii mase a credincioşilor, depinde foarte mult de aceste relaţii de prietenie dintre ţări şi popoare. Printre sloganurile secolului XX figura şi cel referitor la identificarea lucrurilor care unesc ţările şi popoarele, nu cele care le separă sau le dezbină. Bisericile Ortodoxe surori din România şi Georgia au găsit un punct important care poate contribui la prietenia dintre ţările şi popoarele noastre: filonul fundamental comun al credinţei strămoşeşti. Pentru a reaminti acest filon, pe data de 24 aprilie 2024, Ambasada Georgiei în România, în colaborare cu Biblioteca Sfântului Sinod din Bucureşti şi având ca partener media compania de televiziune „Rustavi2” din Georgia, a organizat evenimentul „Moştenirea Bisericii Ortodoxe a Georgiei în Europa (România şi Bulgaria) cu referire specială la Sfântul Antim Ivireanul.”
Despre organizarea evenimentului
Evenimentul s-a desfăşurat la Biblioteca Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din cadrul Mânăstirii Antim. Strada pe care este amplasată Mânăstirea Antim poartă şi ea numele marelui teolog, cărturar, şi filolog Antim Ivireanul.
Dintre participanţi: Excelenţa Sa Doamna Ambasador al Republicii Georgia, Tamar Beruchashvili, Excelenţa Sa Domnul Ambasador al Bulgariei în România, Radko Vlaikov,
Excelenţa Sa Doamna Ambasador al Greciei în România, Evangelia Grammatika, David Chachava, consulul Georgiei la Bucureşti, Adrian Iancu Stavrositu, consulul onorific al Georgiei la Constanţa, prof.univ.dr. Constantin Stoenescu, Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti, conf.univ.dr. Aurelian Virgil Băluţă, Universitatea „Spiru Haret”,
Alexandra Radu (Institutul Teseo), Andreea Şerban (Institutul Teseo), Dragoş Ciocăzan, directorul Editurii Fundaţiei „România de Mâine”, reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe.
Într-o sală destinată numai unui public interesat de spiritualitate, a fost o prezenţă care justifică pe deplin caracterul internaţional al evenimentului. Au vorbit din partea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române: arhimandrit Policarp Chiţulescu, consilier patriarhal, expert în bibliofilie şi carte rară, urmat de Varlaam Ploieşteanul, episcop vicar patriarhal.
Din partea iniţiatorului evenimentului a vorbit Excelenţa Sa, Doamna Ambasador al Georgiei în România Tamar Beruchashvili. Traducerea din română în engleză şi din engleză în română a fost asigurată de doamna Ioana Feodorov.
A urmat prezentarea unui film documentar despre filonul creştin ortodox comun, cu accent pe opera şi activitatea Sfântului Antim Ivireanul, cel mai puternic element de legătură dintre România şi Georgia. Filmul realizat de compania de televiziune „Rustavi2” din Georgia l-a avut ca regizor pe Toma Chaghielishvili.
Câteva date importante despre Sfântul Antim Ivireanul
Merită să transmitem cititorilor publicaţiei „Opinia Naţională” câteva elemente de referinţă din viaţa şi opera Sfântului Antim Ivireanul, prezentate de către vorbitori sau incluse în filmul documentar.
Originar din Georgia, Antim Ivireanul a venit în Ţara Românească unde a ocupat înalte funcţii în ierarhia bisericească. Printre contribuţiile majore se află trecerea slujbelor din limba slavonă în limba română. Astfel poporul a putut să înţeleagă mesajul transmis de preoţi. Un alte merit al acestuia îl reprezintă stabilirea regulilor liturgice. Acestea au rămas în proporţie de peste 80% la fel până astăzi, după mai mult de trei secole. Evident că îl ştim mulţi pe Antim Ivireanul în calitate de om de carte, cel care a tradus şi a tipărit în limba română numeroase cărţi creştine. În acelaşi timp a acţionat pentru coeziunea bisericilor ortodoxe prin traducerea şi tipărirea unor texte creştine fundamentale în limbi ale popoarelor răsăritene. Cunoştea şase limbi. Astfel, Antim Ivireanul a jucat el însuşi un rol important în transferul de cunoştinţe între popoarele dominant ortodoxe. În acest fel a fost spartă izolarea culturală a popoarelor din Răsărit dominate de Imperiul Otoman.
Antim Ivireanul a avut o concepţie înaintată despre rolul bisericii în societate. A considerat că aceasta trebuie să-şi aducă o contribuţie importantă la educaţia locuitorilor. Actul de a organiza tipografii în cadrul mânăstirilor a fost o parte importantă a acestui demers. Era convins că cel mai mare pericol îl reprezintă ignoranţa. Credinţa poate contribui la formarea spirituală a omului numai dacă se bazează pe lăcaşuri de cult suficiente şi adecvate. Din acest motiv, Antim Ivireanul a fost un promotor al construcţiei de biserici. Tot pentru educaţie, un rol important îl aveau predicile. Antim Ivireanul a fost un orator impecabil. Prin cuvântul rostit a adus o mare contribuţie la conştiinţa spirituală a românilor. Poate că pentru unii să pară un paradox. Un înalt prelat al Bisericii Ortodoxe a militat pentru a schimba epoca în care a trăit şi oamenii alături de care s-a aflat. Dorea o schimbare în bine, bazată pe credinţă adevărată.
Nu este o exagerare când vorbim despre complexitatea personalităţii lui Antim Ivireanul. Filmul ne-a sensibilizat cu imagini superbe privind frumuseţea câtorva creaţii artistice ale lui Antim Ivireanul rămase până astăzi.
De ce a devenit Sfânt Antim Ivireanul? În afară de întreaga sa viaţă pusă pe altarul credinţei, a avut o moarte de mucenic. Faptele mari nu sunt uitate. Anul 2016, când s-au împlinit trei secole de la moartea sa martirică, a fost declarat de Biserica Ortodoxă Română drept „Anul Antim Ivireanul”.
Antim Ivireanul a colaborat cu Domnitorul Constantin Brîncoveanu, marele martir creştin. Sacrificiul lor pentru credinţă a reprezentat o victorie a creştinismului de care beneficiem şi astăzi.
Semnificaţie
Antim Ivireanul, fiu al Georgiei, a sosit pe pământ românesc şi a făcut fapte demne de un Sfânt. Numai pe baza unui fond spiritual comun putea să se petreacă aceasta. Să nu uităm viaţa şi opera unui creştin ortodox al tuturor timpurilor, Antim Ivireanul, simbol al unităţii de sentimentale dintre poporul georgian şi poporul român.
Prin evenimentul din data de 24 aprilie 2024, Ambasada Georgiei în România, în colaborare cu instituţii specializate ale celor două Biserici surori, Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Ortodoxă a Georgiei, se aduce o contribuţie importantă la pacea în lume, dar şi la prietenia dintre România şi Georgia. Cuvântul preoţilor bisericilor ortodoxe surori din timpul slujbelor referitor la pace are astfel un corespondent în acţiunea instituţională a bisericilor naţionale.
Până acum ideea europeană a fost raportată la istoria ultimelor câtorva secole. La acest eveniment am văzut cum un post de televiziune din Georgia duce prin intermediul filmului documentar istoria spiritului european fondator până în secolele IX-X. În plus, aduce dovezi de netăgăduit că a existat o cooperare europeană profundă, în străfundurile conştiinţei, cu ample interdependenţe, încă din secolul XVII.(Conf.univ.dr. Aurelian Virgil BĂLUŢĂ. Asociaţia de prietenie România-Georgia „Antim Ivireanul”)