Editura Fundaţiei România de Mâine îşi consolidează parcursul internaţional. A lansat o carte reprezentând experienţa managerială europeană:
Teme şi perspective în psihologia managementului
Pe data de 24 noiembrie 2024 a avut loc la Târgul de carte „Gaudeamus” lansarea cărţii „Teme şi perspective în psihologia managementului”, coordonată de Stefano Amodio şi Massimiliano Barattucci, traducerea în limba română a unei culegeri de studii elaborate de un grup de specialişti din Italia pe baza experienţei manageriale actuale din Europa.
Domnul profesor Stefano Amodio, Preşedintele TESEO, Italia, a spus căideea apariţiei cărţii este legată de o necesitate pe plan ştiinţific şi alta pe plan didactic. Deşi s-au extins şi diversificat mult cercetările în psihologie, cu aplicaţii validate în diverse domenii, nu era evidentă conexiunea cu managementul. În acelaşi timp, managementul simte mult mai puternic în ultimii ani nevoia formalizării evoluţiilor sale începute în epoca globalizării. Erau disponibile studii de caz empirice la nivel de organizaţie prin care erau valorificate în management progresele din psihologie, dar fără o generalizare ştiinţifică adecvată. Contextul apariţiei cărţii a fost determinat de realitatea potrivit căreia psihologia muncii a răspuns necesităţilor organizaţiilor în perioada de pandemie. Printre schimbările determinate de pandemie s-a aflat reorganizarea muncii, inclusiv atribuţiile compartimentului Resurse Umane. Psihologia muncii a oferit soluţii concrete de rezolvare a provocărilor apărute şi de menţinere a eficienţei organizaţiilor. Aceste soluţii şi răspunsuri ale psihologiei muncii era necesar să facă obiectul unui studiu ştiinţific riguros, cu generalizări care să le facă replicabile. În ultimii 70 de ani a avut loc o revizuire continuă a modelului de management în condiţiile apariţiei globalizării. S-a vorbit despre generaţia 2.0 a acestui model. Prin schimbarea managementului se urmăreşte adaptarea la o piaţă nouă, globală. Necesităţile de adaptare ale managementului în aceşti 70 de ani au fost concretizate în soluţiile şi studiile de caz prezentate în carte. Atât managementul, cât şi leadershipul trebuie să-şi îmbunătăţească capacităţile de acţiune reactivă şi proactivă în condiţiile pieţei globale. Managementul trebuie să permită o acţiune eficace pentru adaptarea continuă a organizaţiilor la schimbările, inclusiv în condiţii de instabilitate a pieţei globale.
Printre noutăţile aduse de management se află utilizarea stilului inovativ. Psihologia managementului a dezvoltat în ultimii 12-14 ani aspectele legate de acest stil. Cercetările au început imediat după 1950 şi au generat diferite teorii ale managementului. Scopul central al psihologiei managementului este creşterea capacităţii de adaptare a noilor modele de funcţionare ale organizaţiilor. Se urmăreşte atingerea unor performanţe optimale în noile condiţii de derulare a afacerilor. De asemenea, psihologia managementului are ca obiectiv prevenirea unor comportamente care pot genera daune organizaţiilor.
Doamna Melina Allegro, Vicepreşedinte alTESEO, autor al unui capitol din carte, a vorbit despre scenariul post pandemie pe care trebuie să îl studieze psihologia managementului. Esenţa emoţională a liderilor şi a membrilor echipelor de lucru este o temă importantă a psihologiei managementului. A avut loc o reorganizare majoră în toate categoriile de firme. Conceptul „primar leadership” poate fi cheia înţelegerii dinamicii acestei dinamici accelerate. Liderul trebuie să îndeplinească obligatoriu două funcţii: motivarea şi asigurarea sentimentului de siguranţă pentru membrii grupului. Capacitatea emoţională a liderului este decisivă. Un lider adevărat este empatic cu organizaţia.
În alte intervenţii s-a consemnat că pe plan internaţional se înregistrează o nouă schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte managementul organizaţiilor. Există opinii care vorbesc inclusiv despre o nouă revoluţie managerială, după revoluţia managerială iniţiată de Taylor, ce a constat în reamenajarea locurilor de muncă şi reproiectarea fluxurilor pentru a spori specializarea, valorificarea studiilor din domeniul psihologiei în viaţa organizaţiilor a reprezentat un salt similar. Ambele generează creşterea productivităţii muncii. Prin reamenajarea locurilor de muncă a fost îmbunătăţit mediul extern fizic al muncii, prin tehnicile consacrate ale psihologiei se îmbunătăţeşte starea sufletească a lucrătorilor. Efectul este identic: contribuţie la starea de bine a lucrătorilor, ceea ce îi motivează să dea rezultate mai bune.
S-a menţionat caracterul multidisciplinar al cărţii. Există implicaţii în managementul organizaţiilor, managementul schimbării, managementul resurselor umane, leadership, dar şi în aplicaţiile psihologiei, denumite generic psihologie aplicativă. Cartea poate reprezenta inclusiv o contribuţie importată la o eventuală doctrină sau teorie a funcţionării organizaţiilor în perioada post-pandemie.
A fost exprimată aprecierea pentru calitatea traducerii efectuate de Alexandra Radu, prin redarea exactă, atât a noţiunilor ştiinţifice, cât şi a unor idei subtile şi profunde specifice tehnicii de cercetare a psihologiei. A fost lansată recomandarea ca această carte să fie inclusă în bibliografia unor discipline cum ar fi „managementul afacerilor”, „managementul instituţiilor publice”, „managementul resurselor umane”.(A consemnat Aurelian Virgil BĂLUŢĂ)