Aspecte generale şi contextul desfăşurării conferinţei
Aşa cum am anunţat în numărul anterior al publicaţiei Opinia Naţională, Universitatea „Spiru Haret” în parteneriat cu Institutul de Economie Mondială al Academiei Române au organizat conferinţa profesorului John Pottenger de la Universitatea Alabama având ca temă „What It Takes to Select the President of the United States: Step by Step”. Parteneri media ai evenimentului au fost publicaţia „Opinia Naţională” şi Radio Seven.
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Universităţii Româno-Americane, dar şi a domnului Senior Researcher Alexandru Butiseacă de la Institutul de Economie Mondială al Academiei Române, cărora le mulţumim cu această ocazie.
Keynote Speakeri ai conferinţei au fost: profesor Alexandra Radu, Institutul TESEO, Italia (moderator al evenimentului), conf.univ.dr. Costin Lianu – prorector, Universitatea „Spiru Haret”, conf.univ.dr. Mihai Andronie – Universitatea „Spiru Haret”, conf.univ.dr. Aurelian Virgil Băluţă – Universitatea „Spiru Haret”, Dr. Claudia Baicu – Institutul de Economie Mondială al Academiei Române.
Conferinţa a reprezentat primul eveniment realizat în colaborare între Universitatea „Spiru Haret” şi Institutul de Economie Mondială al Academiei Române după semnarea parteneriatului dintre cele două instituţii cu o săptămână înainte. (Asupra conţinutului acestui parteneriat vom reveni într-unul din numerele viitoare.) Prezenţa la conferinţă a patru reprezentanţi ai Institutului de Economie Mondială al Academiei Române (dr. Claudia Baicu, dr. Georgeta Ilie, dr. Edith Dobrescu şi drd. Sorin Curca) a fost un semnal evident dat în faţa unor reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice şi academice internaţionale că cercetarea şi învăţământul superior din România pot să-şi unească forţele pentru proiecte majore, inclusiv unul de organizare a unei conferinţe internaţionale.
Conferinţa a dovedit de asemenea că România are personalităţi ştiinţifice cu mare vizibilitate internaţională, aşa cum este domnul Alexandru Butiseacă, capabile să aducă în ţară personalităţi de prestigiu de la cele mai renumite universităţi de pe plan mondial.
Programul conferinţei
Conferinţa a fost deschisă de domnul conf.univ.dr. Costin Lianu care a făcut o scurtă prezentare a activităţii şi proiectelor Universităţii „Spiru Haret”. A urmat prelegerea profesorului John Pottenger, inclusiv întrebări şi intervenţii ale participanţilor, plus răspunsuri la întrebările respective.
Prezidiul conferinţei a fost format din: profesor John Pottenger, profesoara Alexandra Radu, conf.univ.dr.Costin Lianu, conf.univ.dr. Andronie Mihai, şi dr.Claudia Baicu.
Despre prelegerea profesorului John Pottenger
În calitate de cadru didactic universitar remarc mai întâi metoda de susţinere a unei prelegeri. Tehnica susţinerii ideilor cu scheme şi materiale grafice este valabilă şi într-un domeniu centrat pe relatare, aşa cum este ştiinţa politică. Auditorii prelegerii au primit de la domnul profesor câte un set de grafice şi scheme care au susţinut vizual fondul de idei prezentat.
În ceea ce priveşte conţinutul prelegerii, doresc să menţionez că ştiinţa şi filosofia politică sunt domenii de studiu şi de cercetare ştiinţifică. Din prelegerea profesorului John Pottenger am putut reţine mai bine linia care separă ştiinţa şi filosofia politică de acţiunea pragmatică a politicienilor sau de politica practică, cum este prezentată în limbajul curent. Este adevărat că printre tinerii participanţi, inclusiv prin întrebări, am remarcat şi persoane implicate activ în politică, cum ar fi masterandul Lucian Dubălaru, interesat probabil de sistemul american ca posibilă şi dezirabilă alternativă de viitor pentru România.
În cadrul prelegerii a fost explicat foarte bine sensul sintagmei „selecţia Preşedintelui SUA”, diferită de alegerea acestuia. În explicarea fundamentelor mecanismului politic din SUA, profesorul Pottenger a făcut trimitere la filosofia clasică a Greciei şi a Romei, la filosofia creştină şi mozaică, dar şi la gânditori cum ar fi John Lock.
Dintre personalităţile publice ale SUA evocate în prelegere menţionez pe Jefferson, Roosevelt (cu precizarea celor patru mandate deţinute la Casa Albă), Donald Trump. Au apărut evident cuvinte cheie, cum ar fi: drepturi individuale, mafia (problemă chiar şi a zilelor noastre), dreptul de vot, Constituţie. Am aflat că şi în SUA este prezentă uneori confuzia în înţelegerea esenţei funcţionării anumitor instituţii.
Printre temele ridicate de auditoriu s-au aflat alegerile pe liste şi alegerile nominale, posibilitatea de a părăsi un partid pentru altul, diferenţa dintre funcţia de Guvernator din SUA cu cea de Prefect din România. Despre traseism politic am aflat că este permis legal în SUA, dar nu se întâmplă frecvent.
Din discuţiile avute în perioada de networking, mi-au atras atenţia abordările într-adevăr în spirit filosofic ale domnului profesor Pottenger. În problema detenţiei persoanelor condamnate, doamna profesoară Aura Preda a pus o întrebare simplă: „ce urmărim? Dorim să-l reintegrăm în societate pe cel condamnat sau dorim să-l pedepsim?”
Când asculţi un filosof adevărat, conţinutul prelegerii aduce nu numai informaţii şi explicaţii la problema pusă în discuţie, dar operează în zona deschiderilor de perspectivă cognitivă. Pe mine prelegerea m-a condus la o temă filosofică care a mai figurat în dezbaterile anilor 1990-1991 pe tema Constituţiei României. Procesul de selecţie a Preşedintelui, ca şi a celorlalţi lideri (Parlament, Consilii Locale, în cazul României) este unul de tip investiţional. Cetăţenii alocă resurse, în principal timp, astfel încât cel desemnat să corespundă cel mai bine profilului pe care şi-l doresc. Dacă alocăm prea puţine resurse pentru orice tip de proiect, inclusiv pentru procesul de selecţie a conducătorilor politici, este firesc să scadă calitatea acestuia. Cetăţenii SUA au înţeles încă de la formarea statului lor că trebuie să acorde timp şi atenţie acestui proces, dovadă că a apărut şi s-a dezvoltat o adevărată ştiinţă care să-i dea un contur corect (Conf.univ.dr. Aurelian Virgil BĂLUŢĂ)
Numărul 808
