Conferinţa CAMAI 2025

Conectarea cercetării algoritmice cu provocările actuale ale securităţii digitale

Conferinţa CAMAI – Conference on Applied Mathematics and Informatics, organizată de Facultatea de Inginerie şi Informatică, Universitatea „Spiru Haret”, s-a desfăşurat în perioada 12–13 decembrie 2025 la Bucureşti, marcând un real succes în rândul comunităţii academice şi profesionale.

Evenimentul a adus împreună profesori universitari, academicieni, studenţi, cercetători şi experţi din industrie, generând discuţii de profunzime şi schimburi de idei inovatoare în domenii ce acoperă matematica aplicată, informatica şi securitatea cibernetică.

Atmosfera conferinţei a fost una de colaborare interdisciplinară, accentuată de o agendă complexă de prezentări şi lucrări de cercetare, menite să exploreze, atât teme teoretice, cât şi aplicaţii practice în domeniul ştiinţelor exacte şi al tehnologiilor emergente.

Deschiderea oficială a fost realizată de domnul profesor dr. Grigore Albeanu, decanul Facultăţii de Inginerie şi Informatică, urmată de prezentarea susţinută de conf.univ. dr. Rodica Ioan şi prof.univ. dr. Grigore Albeanu, intitulată „Carl Friedrich Gauss – The Architect of Modern Mathematics”, o analiză inspirată asupra contribuţiilor deosebite ale unuia dintre cei mai importanţi matematicieni din istorie.

Următoarea lucrare, intitulată „The Size Effect of the Carbon Nanotube Behavior”, susţinută de conf.univ.dr. Rodica Ioan, elaborată în colaborare cudr. Veturia Chiroiu, dr. Ligia Munteanu, dr. Valeria Moşneguţu, şi dr. Iulian Girip, cercetători distinşi de la Institutul de Mecanica Solidelor, Academia Română, abordează o problematică fundamentală din mecanica materialelor la scară nanometrică, respectiv, efectul de dimensiune şi limitele teoriilor clasice în descrierea comportamentului mecanic al nanostructurilor. Lucrarea utilizează teoria „Toupin–Mindlin”, bazată pe gradienţi de deformaţie, pentru a analiza dependenţa durităţii de adâncimea şi raza de indentare în cazul nanotuburilor de carbon multi-perete.

Un punct de atracţie al conferinţei a fost diversitatea lucrărilor prezentate, care au reflectat preocupări actuale ale cercetării:

• Lucrări de securitate informatică inovatoare, precum „Integrating artificial intelligence methods to optimize security mechanisms in database management systems”, de conf. univ. dr. Nicoleta Iacob şi lect.univ. dr. Luminiţa Defta, ce propune modele de învăţare automată pentru detectarea comportamentelor anormale în sisteme de baze de date.

• Lucrarea intitulată „Privacy-Preserving Machine Learning through Fully Homomorphic Encryption: Current Advances and Future Directions”, semnată de dr. Ştefania Loredana Niţă, lector universitar şi expert în industrie, abordează una dintre cele mai sensibile şi actuale problematici ale inteligenţei artificiale contemporane: reconcilierea dintre valorificarea maximă a datelor şi protecţia strictă a confidenţialităţii acestora. Autoarea analizează rolul Fully Homomorphic Encryption (FHE) ca mecanism criptografic fundamental care permite executarea de calcule arbitrare direct asupra datelor criptate, fără a fi necesară decriptarea acestora pe parcursul procesării. Printr-o analiză cuprinzătoare a stadiului actual al sistemelor de machine learning bazate pe FHE, lucrarea inventariază câştiguri de performanţă de mai multe ordine de mărime, modele de implementare în aplicaţii reale şi provocările deschise care vor defini direcţiile viitoare ale inteligenţei artificiale orientate spre protejarea vieţii private.

• Lucrarea „Secure Communication Techniques Grounded in Cold-Plasma-Based Cryptographic Systems. An Educational Approach”, elaborată de lect.univ.dr. Valentina Mărăscu, lect.univ.dr. Ştefania Loredana Niţă şi conf.univ. dr. Marius Iulian Mihăilescu, propune o abordare originală şi interdisciplinară a securităţii comunicaţiilor, valorificând proprietăţile fizice ale plasmei reci în scopuri criptografice şi educaţionale. Lucrarea introduce un cadru criptografic bazat pe plasmă rece, în care cheile de criptare sunt generate utilizând date obţinute din măsurători electrice ale plasmei. Experimentele au fost efectuate folosind plasme de heliu, hidrogen şi deuteriu, iar datele colectate au fost ulterior integrate în algoritmi criptografici consacraţi, respectiv AES (criptare simetrică) şi RSA (criptare asimetrică), permiţând o comparaţie directă între cele două paradigme.

• În lucrarea „Modeling Security Mechanisms in Software Systems Using UML Diagrams”,elaborată de lect.univ.dr. Luminiţa Defta şi conf.univ. dr. Nicoleta Iacob, a fost analizată utilizarea diagramelor UML ca instrument esenţial pentru proiectarea şi evaluarea mecanismelor de securitate în arhitecturi software moderne, demonstrând modul în care modele extinse, cu stereotipuri specifice securităţii, pot evidenţia vulnerabilităţi şi pot sprijini definirea coerentă a controalelor de acces şi a cerinţelor de securitate încă din fazele incipiente ale dezvoltării.

• Lucrarea „Cybersecurity in Diplomacy”, elaborată de conf.univ.dr. Marius Iulian Mihăilescu, lect.univ. dr. Stefania Loredana Nita, dr. ing. Bogdan Laurentiu Asalomia şi lect.univ. dr. Valentina Mărăscu, abordează securitatea cibernetică dintr-o perspectivă strategică şi geopolitică, evidenţiind rolul tot mai important al diplomaţiei cibernetice ca instrument esenţial al politicii externe şi al securităţii internaţionale contemporane. Autorii analizează modul în care creşterea frecvenţei şi a impactului atacurilor cibernetice a determinat statele şi organizaţiile internaţionale să integreze securitatea digitală în arhitectura tradiţională a diplomaţiei. Lucrarea poziţionează diplomaţia cibernetică la intersecţia dintre politica externă, securitatea internaţională şi guvernanţa digitală, oferind o perspectivă structurată asupra mecanismelor prin care actorii statali negociază norme, gestionează conflicte şi construiesc cooperare în spaţiul cibernetic. În lucrarea „The Psychology of the Cyber Attacker”, elaborată de acelaşi colectiv de autori, se propune o analiză aprofundată a dimensiunii psihologice a ameninţărilor cibernetice, subliniind importanţa înţelegerii factorilor umani care stau la baza comportamentului atacatorilor digitali. Autorii investighează factorii cognitivi, emoţionali şi sociali care influenţează motivaţiile, procesele decizionale şi tiparele comportamentale ale indivizilor şi grupurilor implicate în atacuri cibernetice. Studiul integrează perspective din psihologie, criminologie şi economie comportamentală, oferind un cadru analitic interdisciplinar pentru înţelegerea fenomenului infracţional din spaţiul digital.

• Lucrarea „Vibe h4ck1ng: We are not ready”, elaborată de lect.univ. dr. Cristian Ştefan, introduce conceptul de „vibe hacking”, o nouă categorie de ameninţări cibernetice care vizează manipularea percepţiei colective, a emoţiilor şi a comportamentului de grup prin exploatarea mediilor digitale afective, evidenţiind limitele paradigmelor actuale de securitate şi necesitatea unor abordări interdisciplinare pentru detectare şi prevenţie.

• Studiul interdisciplinar asupra convergenţei OT şi IT, evidenţiate de lect.univ. dr. Mihaela Poienariu prin lucrarea „Fundamental differences between OT and IT: Implications for security and critical infrastructures”, un subiect de actualitate în contextul digitalizării rapide.

Un alt element definitoriu al CAMAI 2025 a fost prezenţa numeroasă a lucrărilor studenţeşti, care au demonstrat nivelul ridicat de pregătire şi creativitate al noii generaţii de specialişti:

• Mihail Daniel Bentoiu – „A Pure Job Pipeline System with Deterministic Retries in Rust”.Lucrarea a prezentat un cadru de execuţie determinist şi pur funcţional pentru pipeline-uri computaţionale în Rust, axat pe reproductibilitate, trasabilitate completă şi gestionarea explicită a efectelor secundare prin loguri structurate.

• Viorel Binciu – „Financial Data Analyzer – A Functional Pipeline Approach”. Autorul a propus un pipeline funcţional pentru analiza seriilor temporale financiare, capabil să filtreze, să agregheze şi să vizualizeze datele pentru evidenţierea tendinţelor şi indicatorilor cheie de performanţă.

• Marius Adrian Blaj – „Code Generator – A Declarative Template Engine”. Lucrarea a descris un motor de şabloane declarativ implementat în Haskell, bazat pe parsarea şabloanelor într-un arbore sintactic abstract şi randarea acestora folosind un context de variabile, cu aplicaţii în generarea de cod şi conţinut.

• Eduard Bothazi – „A Functional Approach to Text Analysis: Design and Implementation of a Parallel NLP Engine in Haskell”.Prezentarea a introdus un motor NLP paralel şi configurabil, construit în Haskell, care integrează tokenizare, analiză statistică şi generare probabilistică de text, punând accent pe robusteţe şi reproductibilitate.

• Valentin Florentin Ciuvica – „A Functional Scripting Engine for Games”. Lucrarea a prezentat un motor de scripting funcţional pentru jocuri, conceput pentru a îmbunătăţi modularitatea, mentenabilitatea şi flexibilitatea dezvoltării logicii de joc.

• Dragoş Dinu – „DSL for Defining Business Rules”.Autorul a descris implementarea unui limbaj specific domeniului (DSL) pentru definirea regulilor de business, utilizând tipuri de date algebrice şi combinatori pentru evaluare predictibilă şi gestionarea clară a erorilor.

• Cristina Dogaru – „A Task Dependency Management System Based on Topological Sorting and Execution Simulation”. Lucrarea a demonstrat un sistem de gestionare a dependenţelor dintre task-uri, bazat pe grafuri aciclice orientate şi sortare topologică, cu aplicaţii în workflow-uri, compilatoare şi sisteme distribuite.

• George Alexandru Dumitru – „Fractal Generator using Mandelbrot and JuliaSets”. Prezentarea a descris un generator de fractali implementat în Haskell, care valorifică tehnici funcţionale pentru a reda seturile Mandelbrot şi Julia, cu suport pentru zoom avansat şi colorare continuă.

• Alexandru-Valentin Iacob – „Performance Analyzer for Functional Code”. Lucrarea a analizat diferenţele de performanţă dintre evaluarea leneşă şi evaluarea forţată în Haskell, utilizând măsurători ale timpului de execuţie pentru funcţii recursive.

• Silviu-Alexandru Neagu – „ETL Pipelines for Generating Parquet Files in Cloud Data Lakes Using Haskell”.Autorul a prezentat pipeline-uri ETL dezvoltate în Haskell pentru transformarea datelor relaţionale SQL în format columnar Parquet, utilizat în ecosistemele Big Data şi cloud.

• George Adi Popescu – „Template Engine: Architecture, Functionality, and Design Trade-offs”. Lucrarea a examinat arhitectura şi mecanismele interne ale unui motor de şabloane modular, analizând deciziile de proiectare şi compromisurile observate în procesul de dezvoltare.

• Marius-Laurenţiu Popescu – „Simple Compiler: Expressions → Bytecode”. Prezentarea a demonstrat etapele de bază ale construirii unui compilator simplu în Rust, de la tokenizare la generarea de bytecode pentru expresii aritmetice, evidenţiind conceptele fundamentale ale front-end-ului de compilare.

• Georgiana-Ionica Tănase (Murăreci) – „DSL for Defining Culinary Recipes Using a Haskell Approach”.Lucrarea prezintă un limbaj specific domeniului (DSL) pentru modelarea reţetelor culinare, implementat în Haskell, care permite descrierea structurată a ingredientelor, paşilor de preparare şi fluxului de gătire, asigurând corectitudinea definiţiilor prin tipare statice puternice.

• Yrenna Vuculescu – „Dependencies Graph Analyzer”.Prezentarea introduce un analizor funcţional pentru grafuri de dependenţe între module sau pachete software, conceput pentru identificarea dependenţelor circulare, evaluarea gradului de cuplare şi generarea unui indicator de sănătate arhitecturală a proiectelor.

• Ioniţă Paraschiv – „Cryptography in the First World War”. Lucrarea oferă o perspectivă istorică asupra rolului criptografiei în Primul Război Mondial, evidenţiind evoluţia metodelor de criptare utilizate pentru comunicaţii militare şi impactul strategic al decriptării celebrului Telegram Zimmermann.

Aceste contribuţii, împreună cu alte prezentări semnificative, au atras aprecieri din partea participanţilor şi a membrilor comitetului ştiinţific, atât pentru rafinamentul academic, cât şi pentru relevanţa practică.

În ansamblu, CAMAI 2025 s-a impus ca un eveniment academic de referinţă, oferind o platformă dinamică pentru diseminarea rezultatelor de cercetare şi consolidarea reţelelor de colaborare între mediul universitar şi sectorul industrial. Calitatea ridicată a lucrărilor prezentate reflectă angajamentul continuu al comunităţii ştiinţifice faţă de excelenţă şi inovaţie.

Organizatorii au subliniat importanţa unei astfel de conferinţe în contextul evoluţiilor actuale din informatică şi matematică aplicată, precum şi necesitatea dialogului între cercetare şi implementarea practică în industrie.

Prof. univ. dr. Grigore ALBEANU,
Conf. univ. dr. Marius Iulian MIHĂILESCU,
Lect. univ. dr. Valentina MĂRĂSCU