Conferinţa anuală internaţională de comunicări ştiinţifice a cadrelor didactice

UNIVERSITATEA SPIRU HARET. Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic (D.P.P.D)

• În perioada 20-21 iunie 2024, a avut loc conferinţa anuală internaţională de comunicări ştiinţifice a cadrelor didactice, cu tema „Un-Bordering Disciplinarity. Trans-/Cross-/Post-Disciplinary Approaches to Humanities and Social Sciences”, ediţia a VII - a, organizată de Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic (D.P.P.D.), Departamentul de Limbi Moderne şi Comunicare în Afaceri, Universitatea Spiru Haret, Bucureşti, în colaborare cu Universitatea „Sf.Kliment Ohridsky” din Sofia, Bulgaria, şi Institutul Limbii Române, Bucureşti.

Într-o lume caracterizată de progrese tehnologice rapide, conectivitate globală fără precedent şi provocări sociale complexe, graniţele care odată defineau disciplinele noastre academice devin din ce în ce mai permeabile. Silozurile tradiţionale ale cunoaşterii sunt în curs de desfiinţare, făcând loc unor moduri de cercetare mai fluide, integrative şi dinamice.

Tema conferinţei noastre, „Un-Bordering Disciplinarity”, a surprins acest moment transformator. Ne-a invitat să regândim şi să reimaginăm cadrele în care generăm, diseminăm şi aplicăm cunoştinţe. Ne-a îndemnat să explorăm potenţialul bogat al abordărilor transdisciplinare, interdisciplinare şi post-disciplinare – metodologii care transcend graniţele convenţionale şi promovează o înţelegere holistică a experienţei umane.

Abordările transdisciplinare ne permit să adresăm probleme complexe prin integrarea cunoştinţelor din mai multe discipline, creând astfel o perspectivă mai cuprinzătoare şi mai nuanţată. Eforturile interdisciplinare permit schimburi fructuoase între domenii, stimulând inovarea şi noi moduri de gândire. Strategiile post-disciplinare contestă însăşi noţiunea de graniţe academice fixe, pledând pentru o abordare flexibilă şi adaptabilă a creării de cunoştinţe.

În cele două zile ale conferinţei, în calitate de cercetători şi practicieni din diverse domenii, am fost uniţi de un obiectiv comun: să depăşim frontierele înţelegerii noastre şi să abordăm în colaborare provocările multiple cu care se confruntă domeniile noastre de cercetare şi sistemul educaţional. Îmbrăţişând diversitatea de perspective pe care a oferit-o această conferinţă, s-au împărtăşit idei, s-au pus la îndoială teorii şi ipoteze, s-au construit punţi între discipline, pentru a crea noi căi de cunoaştere şi pentru a ne inspira reciproc în căutarea comună a înţelegerii fenomenelor şi practicilor multifaţetate ale ştiinţelor umaniste şi sociale.

Conferinţa s-a bucurat de invitaţi de marcă, de discuţii dinamice şi ateliere studenţeşti menite să încurajeze colaborarea şi analiza profundă, însumând un număr impresionant de 103 participanţi.

Prima zi a conferinţei s-a consacrat comunicărilor plenare şi atelierelor studenţeşti. Am fost onoraţi de participarea extraordinară a unor reale personalităţi academice precum: dr. Rosa Maria Gómez Garcia-Bermejo (Universitatea din Valladolid, Spania) care a susţinut prima comunicare plenară cu titlul „Conversation as a Means for Learning”, dr. Roméo Gbaguidi (Universitatea Nebrija, Spania) care a susţinut cea de-a doua comunicare plenară cu titlul „Intercultural Competence and its Transversality in Language Teaching” şi dr. Nicolaie Popescu Bodorin (Universitatea Tehnică de Construcţii, Bucureşti, Universitatea Spiru Haret, Bucureşti, membru senior IEEE), care a susţinut cea de-a treia comunicare plenară cu titlul „On developers.google.com „Accuracy” Has No Accuracy”.

Prima comunicare plenară a subliniat importanţa şi impactul profund pe care conversaţia le are în procesul de achiziţie a limbii şi al dezvoltării personale, subliniind modul în care aceasta poate oferi adesea perspective şi înţelegere care depăşesc metodele tradiţionale de studiu. Învăţarea limbilor străine ar trebui să reflecte comunicarea din viaţa reală, care este adesea spontană şi interactivă, iar profesorii ar trebui să se străduiască să reproducă aceste condiţii în metodele lor de predare. În timp ce limbajul scris îşi are locul său în educaţie, competenţele lingvistice orale sunt esenţiale pentru interacţiunile personale şi profesionale. Ambele ar trebui să primească aceeaşi importanţă în programele de predare a limbilor străine.

Dacă în prima comunicare plenară s-a subliniat importanţa trecerii de la limbajul exclusiv scris la o abordare mai echilibrată, care să includă practica limbii orale, pentru a-i ajuta pe elevi să devină comunicatori mai competenţi şi mai încrezători în diverse contexte sociale, cea de-a doua comunicare plenară a abordat conceptul de interculturalitate în formarea competenţelor lingvistice. Integrarea competenţei interculturale în predarea limbilor străine îmbogăţeşte experienţele de învăţare ale elevilor şi îi pregăteşte pentru comunicarea eficientă. Dezvoltarea competenţei interculturale implică nu doar cunoştinţe despre alte culturi, ci şi atitudini de deschidere, curiozitate şi respect pentru diferenţele culturale.

Cea de-a treia comunicare plenară, folosindu-se de paradox, un puternic instrument în transcenderea şi dizolvarea frontierele, a sfidat gândirea convenţională şi ne-a încurajat să explorăm dincolo de limitele stabilite, avertizând cu privire la pericolul pseudoştiinţei care se manifestă în spaţiile profesionale prin instrumentalizarea greşită a unor concepte fundamentale.

În cea de-a doua parte a primei zi a conferinţei, s-au desfăşurat trei ateliere studenţeşti interactive: „Bridging Cultures: Bulgarian Students Communicating in Romanian”, în care au fost explorate punţile lingvistice şi culturale dintre studenţii bulgari şi limba română; „Didactic Kaleidoscope: from Pre-School to Primary Education”,în care s-au examinat diferite abordări didactice inovatoare, menite să creeze experienţe educaţionale dinamice şi captivante care să răspundă nevoilor de dezvoltare ale copiilor preşcolari şi din învăţământul primar; „Creating Well-Rounded Students: The Importance of Extracurricular Engagement”,în care s-a evidenţiat rolul semnificativ al activităţilor extracurriculare în dezvoltarea elevilor, analizându-se perspectivele proiectării şi implementării programelor extracurriculare care se aliniază cu obiectivele educaţionale şi promovează o creştere holistică a elevilor.

A doua zi a conferinţei s-a desfăşurat în cadrul a şapte secţiuni: „Educational Development”, „Overcoming Cultural and Linguistic Borders”, „Perspectives and Practices in Teacher Training and Educational Methodologies across Diverse Contexts”, „Pedagogy and Educational Sciences”, „Innovative Approaches and Challenges in Language Teaching and Cultural Studies”, „Psychological and Philosophical Studies in the New European Context”, „Contemporary Methods and Perspectives in Language Teaching and Linguistic Analysis”.

Bine echilibrate, reflectând în mod corect comunităţile discursive participante şi bine reprezentate prin moderatorii care au ştiut să conducă discuţiile şi să puncteze aspectele fundamentale ale temelor abordate, fiecare secţiune s-a bucurat de contribuţii originale care au generat o serie de întrebări şi reflecţii. S-au discutat teme variate de la ultimele tendinţe şi strategii în dezvoltarea educaţională, cadre teoretice şi abordări practice pentru promovarea mediilor de învăţare incluzive şi diverse, programe de formare a profesorilor şi metodologiile educaţionale implementate în diferite contexte culturale şi geografice, instrumente tehnologice şi provocările întâmpinate în predarea limbilor străine şi în studiile culturale într-o lume în continuă schimbare, aspecte psihologice şi filosofice ale educaţiei în contextul european, dezvoltarea cognitivă, sănătatea mentală şi reflecţii filosofice asupra problemelor educaţionale contemporane, până la teorii lingvistice moderne, achiziţia limbii şi aplicarea metodelor contemporane în studiul lingvisticii.

Temele transdisciplinarităţii, interdisciplinarităţii şi post-disciplinarităţii pe care le-am explorat în cele două zile ale conferinţei nu au fost simple exerciţii academice. Ele reflectă o schimbare de paradigmă mai amplă care are loc în modul în care gândim despre cunoaştere şi în aplicarea acesteia.

Conf. univ. dr. Denisa Elena DRĂGUŞIN
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, Universitatea Spiru Haret, Bucureşti