Conectivitatea dintre mediul academic şi cel economic este o condiţie esenţială pentru creşterea gradului de inserţie profesională a absolvenţilor

Conf.univ.dr. Mariana IATAGAN, decan al Facultăţii de Ştiinţe economice Bucureşti: Conectivitatea dintre mediul academic şi cel economic este o condiţie esenţială pentru creşterea gradului de inserţie profesională a absolvenţilor

Stimată doamnă conferenţiar, aţi preluat funcţia de decan al Facultăţii de Ştiinţe economice într-un moment dificil pentru învăţământul universitar din România şi din întreaga lume. Care sunt elementele definitorii ale strategiei de menţinere a unui înalt nivel de pregătire a studenţilor în condiţiile atipice generate de pandemie?
Începem anul universitar 2020-2021 în condiţii de pandemie, condiţii care ne obligă pe toţi la schimbare. Darwin spunea că „nu specia cea mai puternică sau cea mai inteligentă supravieţuieşte, ci aceea care se adaptează cel mai bine la schimbări”. Va fi uşor dacă fiecare dintre noi, cadre didactice şi studenţi, va încerca să se adapteze din mers actualului context, iar activitatea didactică va avea la bază pasiunea şi dorinţa fiecăruia de a fi pregătit şi responsabil într-un mediu economic aflat într-o continuă transformare.
Chiar dacă acest an universitar este unul atipic, în care ne confruntăm cu provocarea învăţământului online, încercăm să combinăm dorinţa de a fi aproape de studenţii şi masteranzii noştri cu necesitatea menţinerii siguranţei şi sănătăţii fiecăruia dintre noi.
Pandemia provocată de COVID-19 ne-a impus o serie de restricţii, ne-a schimbat viaţa, dar încercăm să prevenim impactul acesteia asupra accesului la educaţie al tinerilor, întrucât dreptul de a învăţa este fundamental pentru fiecare om şi trebuie respectat indiferent de dificultăţile momentului.
Am convingerea că în acest an universitar vom putea compensa lipsa beneficiilor învăţământului faţă în faţă printr-o relaţionarea mai profundă cu studenţii, prin consiliere şi suport psihologic oferit acestora şi prin punerea la dispoziţie a unor cursuri online, bazate pe originalitate şi inovaţie academică, adaptate schimbărilor complexe din învăţământul superior, dar şi dinamicii pieţei muncii.

Cum apreciaţi accesibilitatea şi eficienţa platformelor de studiu online din perspectiva cadrului didactic? Ce semnale aveţi de la studenţi referitor la acestea?
La Universitatea Spiru Haret avem privilegiul de a utiliza platforma eLearning Blackboard, cea mai performantă şi cea mai adaptabilă platformă educaţională din lume, care facilitează comunicarea dintre studenţi/masteranzi şi cadrele didac-tice prin intermediul mai multor instrumente de comunicare – chat, forum, e-mail. În platforma Blackboard, cadrele didactice au posibilitatea de a pune la dispoziţia utilizatorilor teme de curs sau suporturi de curs, aplicaţii pentru fiecare temă în parte, studii de caz, simulări ale unor fenomene economice etc.
Accesul instantaneu la informaţii, crearea unui canal de comunicaţie continuă, dobândirea de aptitudini de utilizare a resurselor IT şi de comunicare, ce complementează aptitudinile dobândite în cadrul cursurilor transformă platforma eLearning Blackboard într-un real sprijin de învăţare pentru persoanele active, dinamice, care apreciază interactivitatea şi care au nevoie de un program de lucru flexibil.
Cursuri, seminarii, forumuri dedicate sunt permanent la dispoziţia studenţilor/ masteranzilor noştri, indiferent dacă aceştia se află în campus, la locul de muncă sau în confortul propriului cămin.

Ce le răspundeţi celor care, până acum câteva luni, caracterizau învăţământul la distanţă drept ineficient, acesta devenind în prezent, practic, singura modalitate de instruire la toate nivelurile?
Apreciez că învăţământul la distanţă a fost şi este unul dintre cele mai la îndemână mijloace de perfecţionare a individului, care trebuie să facă faţă, atât exigenţelor unei societăţi în continuă schimbare, cât şi provocărilor lansate de aceasta.
Dacă ne-am raporta la educaţia tradiţională, am putea reliefa câteva avantaje ale educaţiei la distanţă, prin Internet, considerând-o aplicabilă cu succes la nivelul învăţământului universitar, după modelul universităţilor deschise şi la distanţă din ţările dezvoltate. Printre aceste avantaje se regăsesc: audienţa considerabil crescută, educaţia la distanţă putând capa-cita şi studenţi care nu pot participa la cursurile din sistemul tradiţional, resursele educaţionale accesibile într-un mediu informaţional unic, facilitarea învăţării într-un ritm propriu, într-un stil personal, interacţiunile sincrone şi cele asincrone dintre profesor şi studenţi/masteranzi care permit un feed-back în timp real. Din perspectiva studenţilor/ masteranzilor, avantajele sunt completate de reducerea costurilor legate de chirie, de posibilitatea de a lucra în timpul studiilor, indiferent de localitatea unde studiază, depăşirea problemei imposibilităţii de a participa la prelegerile din sala de curs, autoorganizarea timpului de studiu.

Credeţi că în sistemul actual de învăţământ ar mai fi de implementat proiecte şi idei care să conducă la o mai mare adaptabilitate a absolvenţilor la condiţiile economice reale? Cum se realizează acest deziderat la Facultatea de Ştiinţe economice din Bucureşti?
Personal, consider că în sistemul actual de învăţământ ar trebui pus accentul mult mai mult pe dezvoltarea competenţelor practice şi de cercetare, de dezvoltare a creativităţii, prin relaţionarea mai strânsă între mediul universitar şi cel de afaceri, în vederea facilitării accesului absolvenţilor pe piaţa muncii.
Deoarece conectivitatea dintre mediul academic şi cel economic este o condiţie esenţială pentru creşterea gradului de inserţie profe-sională a absolvenţilor, Facultatea de Ştiinţe economice Bucureşti se preocupă permanent de stabilirea unor parteneriate de practică cu diverşi agenţi economici de prestigiu din Bucureşti şi nu numai. Păstrarea unei relaţii strânse cu piaţa muncii se realizează şi prin intermediul numeroaselor proiecte finanţate din fonduri europene implementate de Universitatea Spiru Haret, proiecte prin care studenţi şi masteranzi din cadrul facultăţii au devenit specialişti în domeniul economic şi chiar manageri ai propriilor afaceri.

În perioada imediat următoare, vă gândiţi la schimbări de substanţă ale metodologiei sau chiar ale programei, care să conducă la un salt calitativ major în pregătirea studenţilor?
La nivelul Facultăţii de Ştiinţe economice, Bucureşti, calitatea procesului educaţional este în prim-plan, iar noi, cadrele didactice, suntem permanent preocupate de adaptarea fişelor de disciplină (programelor analitice) pentru asigurarea unei continuităţi şi a unei coerenţe între programele de studii de licenţă şi masterat, crearea unei compatibilităţi cu programele de studii universitare similare naţionale şi internaţionale, creşterea rolului activităţii practice şi adaptarea programelor de studii cerinţelor de pe piaţa forţei de muncă.
Conform Legii Educaţiei Naţionale promovăm un învăţământ centrat pe student, bazat pe rezultatele învăţării, întrucât suntem conştienţi că, într-o primă instanţă, competenţele de specialitate şi cele transversale, pe care absolvenţii noştri le dobândesc pe parcursul anilor de studii, le pot crea acestora un avantaj competitiv pe piaţa muncii.

Atât învăţământul clasic, cât şi cel online au avantaje şi dezavantaje, provocând polemici în întregul sistem de educaţie. În opinia dumneavoastră, se poate vorbi despre o eficienţă mai ridicată a unuia sau altuia?
Este deja o evidenţă pentru toată lumea că trăim în plină revoluţie digitală, fenomen ce are în centru tehnologiile informaţiei şi comuni-caţiilor, care nu poate fi ignorat, întrucât are un profund impact asupra evoluţiei societăţii şi economiei, asupra fiecăruia dintre noi, cadru didactic sau student/masterand, adaptarea rapidă la evoluţia acestor tehnologii fiind imperativă.
În opinia mea, în învăţământul universitar din anumite domenii, avantajele învăţării online sunt net superioare celor ale învăţării tradiţionale. Mă gândesc în primul rând la accesibilitate: mulţi studenţi şi masteranzi au un loc de muncă, dar pot participa la cursuri online de oriunde ar fi. Cursurile susţinute online îi provoacă pe studenţi să analizeze în profunzime conţinuturi, să caute exemple, să facă asociaţii cu alte cunoştinţe şi, în cadrul activităţii de practică, să le aplice.
Metodele de predare impuse de învăţarea online (dezbateri, videoconferinţe etc.) reclamă, într-adevăr, efort susţinut de ambele părţi – cadrele didactice să creeze şi să prezinte conţinuturi educaţionale în diferite forme, studenţii să le parcurgă – însă rezultatul poate fi cel aşteptat, adică descoperirea disciplinelor de studiu şi aprofundarea conţinuturilor acestora.
Flexibilitatea programului, costurile reduse, accesul permanent la resursele educaţionale, comunicarea facilă cu cadrele didactice şi colegii sunt alte câteva avantaje ale învăţământului online în mediul academic.

Având în vedere evoluţiile rapide şi reorientările din economia reală, generate de situaţia pandemică, vedeţi o schimbare în modul de asimilare a cunoştinţelor? Mai există timp pentru documentarea, aprofundarea şi sedimentarea informaţiilor?
În prezent, există o multitudine de surse de documentare, la îndemâna tuturor, ceea ce ne poate extinde şi uşura accesul la informaţie, învăţământul facilitând dezvoltarea unor resurse educaţionale deschise, disponibile tuturor celor interesaţi.
La Universitatea Spiru Haret, toţi studenţii şi masteranzii au acces la toate materialele de curs şi seminar afişate în platforma eLearning Blackboard, pe contul personal şi în biblioteca virtuală, având un acces nelimitat la informaţie. Rolul nostru, în calitate de cadre didactice, este de a ghida învăţarea, de a-i sprijini pe aceştia să poată aplica în practică informaţiile asimilate şi competenţele dobândite.
Educaţia în mediul universitar trebuie să fie direcţionată în spiritul dezvoltării autoeducaţiei, atât a cadrelor didactice, cât şi a studenţilor, pentru că nimeni nu a fost pregătit pentru învăţarea predominant în mediul online. Poziţia de cadre didactice ne provoacă să ne adaptăm rapid şi să transmitem un mesaj important studenţilor: se poate progresa prin învăţare independentă continuă, dincolo de şcoală şi cu instrumente online accesibile tuturor.

Cum apreciaţi poziţionarea actualei generaţii de studenţi ai Facultăţii de Ştiinţe economice Bucureşti, din cadrul Universităţii Spiru Haret, faţă de evoluţiile uneori neaşteptate, chiar contradictorii ale societăţii în care îşi vor desfăşura activitatea? Sunt ei pregătiţi pentru impactul cu economia reală?
Consider că studenţii şi masteranzii noştri sunt ancoraţi în realitate şi sunt motivaţi pentru a face faţă evoluţiilor neaşteptate şi contradictorii ale societăţii în ansamblul ei. Indiferent de domeniul de studii la care sunt înscrişi – Management, Contabilitate sau Marketing -, studenţii şi masteranzii noştri beneficiază de resurse educaţionale de calitate, iar competenţele transversale dobândite (competenţe de comunicare şi lucru în echipă, cunoaşterea mai multor limbi străine, competenţe digitale) le facilitează acestora accesul pe piaţa muncii. Încercăm să pregătim absolvenţii inclusiv prin derularea unor activităţi extracurriculare, cum ar fi: organizarea de întâlniri cu angajatori, servicii de orientare şi consiliere în carieră, participarea la acţiunile societăţii antreprenoriale studenţeşti, un mecanism de sprijinire, dezvoltare şi încurajare a spiritului antreprenorial. În prezent, poate mai mult ca oricând, ne preocupă importanţa conexiunii educaţie – angajatori, care obligă la găsirea unor soluţii optime în ceea ce priveşte adaptarea continuă a curriculei, impusă de schimbările majore intervenite pe piaţa muncii. Facultatea de Ştiinţe economice Bucureşti va fi, în continuare, preocupată de dezvoltarea capacităţii instituţionale şi îmbunătăţirea calităţii ofertei educaţionale pentru adaptarea, structurarea şi compatibilizarea programelor de studii în acord cu cerinţele pieţei muncii de la nivel naţional, european şi mondial. (Dragoş CIOCĂZAN)