Conducerea instanţelor, îndatoririle judecătorilor

Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili.
Judecătorii au următoarele îndatoriri principale: a) să asigure, prin activitatea desfăşurată, aplicarea legii şi independenţa puterii judecătoreşti; b) să respecte prevederile legale, normele codului deontologic, regulamentele, hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii date în conformitate cu legea, hotărârile adunărilor generale şi ale colegiilor de conducere; c) să dea dovadă de competenţă profesională şi să manifeste calm, răbdare, politeţe şi imparţialitate faţă de justiţiabili, martori, avocaţi, procurori şi alte persoane cu care intră în contact în calitate oficială; d) să participe la şedinţele de judecată, în completele de judecată stabilite conform legii şi să respecte secretul deliberării; e) să soluţioneze într-un termen rezonabil cauzele deduse judecăţii; f) să asigure securitatea dosarelor pe perioada în care acestea le sunt încredinţate spre studiu, soluţionare sau motivare; g) să aducă de îndată la cunoştinţă preşedintelui instanţei în care funcţionează orice ingerinţă în actul de justiţie din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de interese, care ar putea să îi afecteze independenţa sau imparţialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea; h) să aducă de îndată la cunoştinţa preşedintelui instanţei în care funcţionează faptul că s-a dispus trimiterea sa în judecată, din momentul în care a luat cunoştinţă de aceasta.

Conducerea instanţelor
Fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte care exercită atribuţiile manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii acesteia.
În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, preşedintele poate fi ajutat, de regulă, de 2 vicepreşedinţi, la tribunale şi tribunale specializate preşedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreşedinţi, iar la judecătorii preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte. Judecătoriile la care preşedinţii sunt ajutaţi de către vicepreşedinţi se stabilesc de către Consiliul Superior al Magistraturii.
La Curtea de Apel Bucureşti şi la Tribunalul Bucureşti preşedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreşedinţi.
Secţiile instanţelor sunt conduse de preşedinţi de secţie.
În exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere, judecătorii sunt degrevaţi parţial de activitatea de judecată, proporţional cu atribuţiile specifice funcţiei de conducere exercitate.

Preşedintele şi vicepreşedintele curţii de apel
Preşedintele curţii de apel exercită prerogative manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii curţii, precum şi atribuţii de coordonare şi control privind administrarea curţii de apel şi a instanţelor din circumscripţie, după cum urmează: a) ia măsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţei pe care o conduce, precum şi a activităţii instanţelor din circumscripţia curţii de apel; b) organizează şi coordonează controlul administrării curţii de apel şi al instanţelor din circumscripţia acesteia; c) asigură şi verifică, personal sau prin intermediul vicepreşedintelui ori al altor judecători pe care îi desemnează în acest scop, respectarea obligaţiilor legale, a regulamentelor, a hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii date în conformitate cu legea, a hotărârilor adunărilor generale şi ale colegiilor de conducere de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate, la toate instanţele din circumscripţie; d) repartizează, organizează şi controlează personalul din cadrul compartimentelor auxiliare ale curţii de apel; e) înfiinţează şi desfiinţează completele specializare ale secţiilor instanţei pe care o conduce; f) organizează şi coordonează activitatea de repartizare aleatorie a cauzelor şi stabileşte regulile aplicabile în situaţiile neprevăzute de lege sau de prezentul regulament; g) desemnează vicepreşedintele sau, după caz, judecătorul care îl înlocuieşte atunci când lipseşte de la instanţă şi în toate situaţiile de imposibilitate temporară de exercitare a funcţiei; h) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea în funcţia de preşedinte de secţie, precum şi revocarea din această funcţie pentru neîndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege sau regulamente; i) desemnează, prin rotaţie, judecătorii care comunică Inspecţiei judiciare informaţiile, datele şi documentele solicitate; j) emite avizul consultativ în vederea prezentării la examenul de capacitate al judecătorilor stagiari; k) numeşte personalul auxiliar de specialitate şi personalul din departamentul economico-financiar şi administrativ al curţii de apel şi al instanţelor din circumscripţia acesteia, aprobă transferul, delegarea, detaşarea şi dispune promovarea, aplicarea sancţiunilor disciplinare şi încetarea raporturilor de serviciu şi de muncă pentru aceste categorii de personal, în condiţiile legii; l) convoacă, anual sau ori de câte ori este necesar, adunarea generală a judecătorilor curţii de apel şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acesteia, pe care le prezidează; m) convoacă colegiul de conducere al curţii şi prezidează şedinţele acestuia; n) asigură, în condiţiile legii, colaborarea instanţelor din circumscripţia curţii de apel cu parchetele de pe lângă acestea, organele de poliţie, organizaţiile profesionale ale avocaţilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecătoreşti, mediatorilor, experţilor şi interpreţilor, precum şi cu alte instituţii şi organizaţii; o) ia măsuri pentru elaborarea şi publicarea jurisprudenţei curţii de apel; p) sesizează comisia medicală de specialitate în cazul prevăzut de art. 62 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Preşedintele curţii de apel ia măsurile necesare pentru ca, în intervalul de timp dintre arestarea preventivă, arestarea la domiciliu sau trimiterea în judecată şi suspendarea din funcţie de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a unui judecător de la curtea de apel, acesta să fie înlocuit din şedinţele de judecată, după regulile aplicabile în caz de absenţă.
În exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere, preşedintele emite decizii sau ordine de serviciu.
Vicepreşedintele curţii de apel exercită, în principal, următoarele atribuţii: a) asigură şi verifică respectarea obligaţiilor legale şi a regulamentelor de către judecători, personalul auxiliar de specialitate şi personalul din departamentul economico-financiar şi administrativ; b) asigură cunoaşterea şi valorificarea practicii instanţelor de control judiciar, a deciziilor Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei europene, precum şi a hotărârilor obligatorii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; c) asigură controlul permanent asupra modului în care sunt păstrate dosarele, mapele de hotărâri şi registrele curţii de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acesteia; d) urmăreşte şi ia măsuri pentru operaţionalitatea bazei tehnice şi a suportului informatic pentru efectuarea actelor de procedură, a comunicărilor şi notificărilor prevăzute de lege, prin mijloace electronice, inclusiv în vederea publicării acestora în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă; e) urmăreşte şi ia măsuri pentru operaţionalitatea bazei de date informatice privind personalul de la curtea de apel şi de la instanţele din circumscripţie, precum şi pentru întreţinerea acesteia în condiţii optime.
Atribuţiile prevăzute de Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare şi de alte legi speciale în materie penală pentru preşedintele instanţei sau judecătorul desemnat de acesta pot fi exercitate, în condiţiile prevăzute de lege, de către unul dintre vicepreşedinţi.
Prevederile se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveşte atribuţiile prevăzute de Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată şi de alte legi speciale în materie civilă, pentru preşedintele instanţei sau judecătorul desemnat de acesta.
Atribuţiile fiecărui vicepreşedinte sunt stabilite prin decizie a preşedintelui curţii de apel, ţinând seama de specializarea vicepreşedinţilor şi de experienţa profesională a acestora.

Preşedintele şi vicepreşedintele tribunalului
În activitatea de coordonare şi control privind administrarea tribunalului şi a instanţelor din circumscripţie, preşedintele tribunalului exercită, la nivelul tribunalului şi în limitele funcţiei sale, atribuţii similare preşedintelui curţii de apel, dar la nivelul instanţei pe care o conduce, precum şi următoarele: a) numeşte, când este cazul, judecătorul de serviciu şi stabileşte locul şi programul de desfăşurare a activităţii acestuia; b) este ordonator terţiar de credite şi răspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget.
Vicepreşedintele tribunalului exercită, la nivelul tribunalului şi în limitele funcţiei sale, atribuţii similare vicepreşedintelui curţii de apel.

Preşedintele şi vicepreşedintele judecătoriei
Preşedintele şi vicepreşedintele judecătoriei exercită atribuţiile manageriale în vederea organizării eficiente a activităţii acesteia, precum şi atribuţii de administrare a judecătoriei similare celor mai sus prezentate, dar cu competenţă la nivelul judecătoriei.

Adunarea generală a judecătorilor
Adunarea generală a judecătorilor este compusă din toţi judecătorii în funcţie ai instanţei, inclusiv judecătorii stagiari, precum şi judecătorii delegaţi sau detaşaţi de la alte instanţe.
Prezenţa la adunarea generală a judecătorilor este obligatorie, cu excepţia cazurilor în care judecătorii nu pot participa din motive obiective.
Adunarea generală a judecătorilor are următoarele atribuţii: a) dezbate activitatea anuală desfăşurată de instanţă; b) desemnează candidaţii şi alege membrii în Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii; c) dezbate probleme de drept; d) analizează proiecte de acte normative la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii sau a ministrului justiţiei; e) formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii; f) alege şi revocă membrii colegiului de conducere; g) iniţiază, dacă este cazul, procedura de revocare a judecătorilor aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de lege; h) propune revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor pentru motivele prevăzute de art. 51 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; i) desemnează judecătorii care fac parte din Comisia pentru acordarea de compensaţii financiare victimelor infracţiunilor şi supleanţii acestora.
Adunarea generală a judecătorilor este convocată de preşedintele instanţei.
Adunarea generală a judecătorilor se convoacă şi la solicitarea a cel puţin a unei treimi din numărul judecătorilor care o compun.
Adunarea generală a judecătorilor poate fi convocată şi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau de colegiul de conducere al instanţei.
La desemnarea candidaţilor pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale sunt convocate de colegiile de conducere ale curţilor de apel. La alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale sunt convocate de colegiile de conducere ale curţilor de apel sau, după caz, de colegiile de conducere ale tribunalelor.
Pentru desemnarea candidaţilor şi alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunarea generală a judecătorilor este prezidată de judecătorul cu cea mai mare vechime în magistratură, care nu şi-a depus candidatura pentru funcţia de membru în Consiliul Superior al Magistraturii.
Adunarea generală a judecătorilor este prezidată de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreşedinte. Dacă preşedintele sau vicepreşedintele lipsesc, adunarea generală este prezidată de un judecător ales de aceasta.
Adunarea generală a judecătorilor este legal constituită în prezenţa majorităţii judecătorilor.
În procedura de desemnare a candidaţilor şi de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi în aceea în care se discută revocarea judecătorilor cu funcţii de conducere, adunarea generală a judecătorilor este legal constituită în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul judecătorilor.
În cazul în care se pune în discuţie revocarea unui judecător din funcţia de conducere, sunt obligatorii: arătarea, în convocare, a motivelor pentru care se solicită revocarea şi solicitarea unui punct de vedere judecătorului cu funcţie de conducere vizat, cu cel puţin 5 zile înainte de data stabilită pentru desfăşurarea adunării generale. Punctul de vedere formulat în scris poate fi expus oral de către judecătorul a cărui revocare din funcţia de conducere se dezbate sau, în lipsa acestuia, poate fi citit de preşedintele adunării generale. Nedepunerea punctului de vedere la prim-grefierul sau grefierul-şef al instanţei până la momentul întrunirii adunării generale nu împiedică desfăşurarea acesteia.
Hotărârea adunării generale va conţine sinteza dezbaterilor şi motivele pentru care s-a decis iniţierea procedurii de revocare a judecătorului cu funcţie de conducere şi va fi înaintată Consiliului Superior al Magistraturii împreună cu punctul de vedere al judecătorului vizat.
Hotărârile adunării generale a judecătorilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. În cazul revocării membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, hotărârea de revocare se adoptă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor. (Expert media Florin FĂINIŞI)