„Conacul dintre vii” de la Valea Mare – Ştefăneşti aşteaptă restaurarea

Domnitor al Ţării Româneşti între 1688 şi 1714, Constantin Brâncoveanu a deţinut zeci de hectare de viţă-de-vie la Ştefăneşti, în judeţul Argeş, construind acolo şi un conac, unde petrecea săptămâni întregi, în perioada culesului viilor. Naţionalizat în 1947, conacul a ajuns, în prezent, o ruină, în condiţiile în care, în ultimele decenii, nicio autoritate, centrală sau locală, nu şi-a dat interesul să reabiliteze acest monument istoric. Conacul se află la doar trei kilometri de Piteşti, într-o zonă idilică, cu sute de case şi pădure în spate. Cunoscut drept „Ansamblul Conacului de vie brâncovenesc din satul Valea Mare – Ştefăneşti”, este alcătuit din ruine, poartă şi zid de incintă. Iniţial inclus în Lista monumentelor istorice din 1992 drept „Pivniţe brâncoveneşti de la Valea Mare”, a fost declarat apoi „Casă brâncovenească cu curte şi poartă”. Începând din 2004, a fost declarat „Ansamblu”, fiind considerat de valoare naţională, astfel că eventualele intervenţii trebuie avizate direct de Ministerul Culturii.

Dacă devenim curioşi şi întrebăm de ce nu a fost realizat până acum vreun proiect de restaurare a conacului, aflăm: „În primul rând, nu există suficiente informaţii pentru o restaurare. Apoi, este vorba despre insuficienţa fondurilor. În astfel de cazuri, când avem de-a face cu ruine, nu prea ştim să le valorificăm. Ar trebui integrate într-un obiectiv mai amplu, precum un parc. Aceeaşi problemă e la Sân Nicoară, la Curtea de Argeş. Nu se pune problema unei restaurări, ci a integrării ruinelor în ansamblul urban”, spune Cristian Cocea, directorul Direcţiei pentru Cultură Argeş. Potrivit Institutului Naţional al Patrimoniului, în perioada 1695-1698, condicile de venituri şi cheltuieli ale visteriei consemnează cheltuieli pentru casele domneşti de la viile de la Piteşti, care aveau pivniţe şi foişor. Conacul a rămas o vreme în proprietatea familiei Brâncoveanu, fiind administrat începând cu secolul al XIX-lea, de „Aşezămintele Brâncoveneşti”. „La începutul secolului al XX-lea, în conac locuiau călugări. A fost apoi deţinut de proprietari privaţi până în anul 1947, când a fost naţionalizat”.

Şeful Direcţiei pentru Cultură Argeş: „Se ştie că Brâncoveanu avea suprafeţe însemnate de viţă-de-vie în zona Ştefăneşti-Argeş. Domnitorul avea vii până şi la sud de Dunăre, în regiunea Târgovişte din Bulgaria..(…). Constantin Brâncoveanu venea la conacul de la Ştefăneşti în perioada în care era culesul viilor, în drumul său de la curtea domnească din Târgovişte spre cea de la Bucureşti, pe drumul Potlogilor şi Mogoşoaiei”..

Din clădirea principală se păstrează pivniţele şi zidurile parterului. Construcţia are plan dreptunghiular, cu dimensiunile la nivelul pivniţei de cca. 21 m x 9 m. Accesul în pivniţă se realiza pe latura scurtă, printr-un gârlici, astăzi prăbuşit. Pivniţa este acoperită cu o unică boltă cilindrică, realizată din cărămidă, întărită prin cinci arce dublouri masive, ce coboară până aproape de nivelul de călcare. Zidăria este mixtă: piatră şi cărămidă, în asize. Nivelul principal, al locuirii, este alcătuit dintr-o încăpere de mari dimensiuni, cu ferestre mari pe trei laturi, care se suprapune peste patru din cele şase travei ale pivniţei. Aceasta este secondată de două încăperi de dimensiuni mai mici, posibil destinate odihnei. Accesul principal se realiza pe latura lungă, printr-un foişor, astăzi dispărut. Un al doilea acces se realiza pe latura scurtă, de nord, peste gârliciul pivniţei. Clădirea este astăzi ruinată, păstrând, la nivelul parterului, doar zidurile, fără planşeu şi acoperiş. Nu se mai păstrează urme ale decoraţiilor.

Conacul de vie de la Valea Mare (Piteşti) are COD LMI; AG-II-a-A-13834, fiind datat 1695 – 1698. Ca localizare, acesta se află pe Str. Coasta Câmpului – în dreptul dispensarului veterinar, sat aparţinător Valea Mare Podgoria, oraş Ştefăneşti, judeţ Argeş. Podgoria este situată la circa 5 km nord-est de Piteşti. O conservare peisagistică sau o reconstrucţie muzeală va atrage turişti, completând harta monumentelor brâncoveneşti. (George V. GRIGORE)

Surse: cjarges.ro; historia.ro; sospatrimoniu.ro; muzeul-judetean-arges.ro; Sinigalia, Tereza, Conacul lui Constantin Brâncoveanu din viile de la Piteşti, Muzeul Judeţean Argeş, ARGESSIS, Studii şi comunicări, seria Istorie, Tom VIII, 1999; Sinigalia, Tereza, Arhitectura civilă de zid din Ţara Românească în secolele XIV-XVIII, Bucureşti, 2000; Arhiva I.N.P. Fond C.M.I., Fond D.M.I., Fototecă