COLEGIUL DE CONDUCERE AL INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI

În cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de conducere. Preşedintele instanţei este şi preşedintele colegiului de conducere. La instanţelae la care nu există preşedinte şi nici vicepreşedinte care să îl înlocuiască, şedinţele colegiului de conducere sunt prezidate de judecătorul cu cea mai mare vechime în funcţie din cadrul colegiului.

Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri şi au următoarea componenţă:
a) la curţile de apel şi tribunale: preşedintele şi 6 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor;
b) la tribunalele specializate şi la judecătorii: preşedintele şi 2 sau 4 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.
Nu pot face parte din acelaşi colegiu de conducere judecătorii care sunt soţi, rude sau afini până la al patrulea grad inclusiv.
La tribunalele specializate şi la judecătorii, adunarea generală a judecătorilor stabileşte, prin vot, înainte de declanşarea procedurii de alegere, numărul judecătorilor care urmează să fie aleşi în colegiu.
Pentru alegerea membrilor colegiului de conducere se întocmesc liste cu judecătorii instanţei care vor să facă parte din colegiul de conducere, cu excepţia preşedintelui, a celor faţă de care s-a dispus revocarea din funcţiile de conducere pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale, precum şi a celor care în ultimii 3 ani au fost sancţionaţi disciplinar sau care au încălcat codul deontologic, situaţii stabilite prin hotărâri definitive.
Listele întocmite se înmânează judecătorilor prezenţi. Membrii colegiului de conducere se aleg prin vot secret.
Membrii colegiului de conducere se aleg din secţii sau, dacă nu există secţii, din materii diferite.
Sunt declaraţi aleşi membri ai colegiului de conducere judecătorii care obţin cel puţin jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate.
Procedura de votare se repetă în cazul în care, la primul tur de scrutin, nu au fost aleşi toţi membrii colegiului de conducere.
Calitatea de membru al colegiului de conducere încetează, după caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din funcţie, promovare, delegare, detaşare sau transfer la altă instanţă, parchet ori instituţie, delegare sau numire în funcţia de preşedinte al acelei instanţe sau prin imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de 3 luni, precum şi prin deces.
Fiecare membru al colegiului de conducere exercită un mandat de 3 ani, începând cu data alegerii sale.
Colegiul de conducere îndeplineşte următoarele atribuţii referitoare la problemele generale de conducere a instanţei:
a) propune secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în raport cu natura şi numărul cauzelor, înfiinţarea şi desfiinţarea secţiilor instanţei;
b) stabileşte componenţa secţiilor, în funcţie de volumul de activitate şi complexitatea cauzelor, ţinând seama şi de specializarea judecătorilor;
c) propune preşedintelui instanţei, în raport cu natura şi numărul cauzelor, înfiinţarea şi desfiinţarea completelor specializate;
d) aprobă înfiinţarea şi desfiinţarea completelor de judecată, altele decât cele prevăzute la lit. c);
e) dispune repartizarea judecătorilor de la o secţie la alta a instanţei, în cazurile în care schimbarea specializării este justificată de existenţa unui dezechilibru vădit şi de durată între secţii, sub aspectul volumului de activitate;
f) aduce la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii modificările referitoare la structura şi componenţa nominală a secţiilor instanţei;
g) la instanţele la care funcţionează mai multe secţii cu aceeaşi specializare, stabileşte, pentru fiecare an, obiectele din sistemul ECRIS corespunzătoare fiecărei secţii, ţinând seama de circumstanţele concrete ale instanţei, precum şi de necesitatea de a se asigura repartizarea aleatorie şi echilibrată a dosarelor între secţii;
h) stabileşte, la începutul anului, compunerea completelor de judecată şi, acolo unde este cazul, asistenţii judiciari ce fac parte din aceste complete, urmărind asigurarea continuităţii acestora;
i) aprobă parametrii de configurare a completelor de judecată în aplicaţia ECRIS, la propunerea preşedinţilor de secţii sau, după caz, a preşedintelui instanţei;
j) aprobă, în mod excepţional, schimbarea membrilor completelor de judecată şi a asistenţilor judiciari, în cazurile în care, din motive obiective, se impune aceasta;
k) desemnează, ţinând seama de specializarea judecătorului şi de natura problemei de drept ce face obiectul recursului în interesul legii, judecătorul care va susţine în faţa completului Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie recursul în interesul legii promovat de colegiul de conducere al curţii de apel;
l) convoacă adunarea generală a judecătorilor, potrivit legii;
m) avizează, la cererea preşedintelui, deciziile acestuia;
n) stabileşte modul de repartizare a cauzelor în situaţia desfiinţării secţiilor sau a înfiinţării de noi secţii;
o) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.
La solicitarea preşedintelui instanţei, colegiul de conducere emite puncte de vedere cu privire la orice alte probleme generale de conducere a instanţei.
Extrase din hotărârile colegiului de conducere, adoptate în exercitarea atribuţiilor se publică pe pagina de internet a instanţei.
La cererea motivată a completului de judecată învestit cu soluţionarea unui dosar care în mod constant necesită un timp de lucru ce acoperă durata normală a unei şedinţe de judecată, colegiul de conducere al instanţei poate să dispună, până la soluţionarea cauzei respective, până la redactarea hotărârii pronunţate sau până la un alt moment al procesului, ca acelui complet să nu îi mai fie repartizate alte cauze sau să i se reducă încărcătura.
Dacă mai mulţi judecători decât este necesar solicită mutarea la altă secţie sau, după caz, îşi exprimă acordul în acest sens ori niciun judecător nu este de acord cu repartizarea la altă secţie, pot fi avute în vedere următoarele criterii de selecţie:
a) experienţa profesională relevantă în domeniul de activitate al secţiei la care se doreşte mutarea;
b) vechimea în secţia de la care se doreşte mutarea;
c) absolvirea cursurilor de formare profesională în domeniul respectiv, precum şi pregătirea profesională realizată prin doctorat, masterat, studii postuniversitare, susţinere de referate sau lucrări în congrese, seminare, alte forme de dezbatere, articole sau studii apărute în publicaţii de specialitate, precum şi specializarea pentru care s-a optat la concursul de promovare în funcţii de execuţie;
d) vechimea în funcţia de judecător.
La solicitarea judecătorului ce urmează a fi repartizat la altă secţie, colegiul de conducere poate aproba o perioadă de maximum două luni
în care acesta să nu participe la şedinţele de judecată şi să aibă posibilita-tea formării profesionale, în funcţie de specializarea noii secţii.
Colegiul de conducere al curţii de apel solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti.
Colegiul de conducere al curţii de apel, la sesizarea unui colegiu de conducere sau a preşedinţilor, vicepreşedinţilor sau preşedinţilor de secţii de la instanţele din circumscripţia curţii de apel, precum şi la solicitarea vicepreşedinţilor sau preşedinţilor de secţii de la curtea de apel, adoptă hotărâri prin care stabileşte modalitatea de aplicare a regulamentului, pe care le transmite, de îndată, Consiliului Superior al Magistraturii.
Colegiul de conducere al curţii de apel primeşte şi centralizează candidaturile judecătorilor din circumscripţia curţii de apel, pe categorii de instanţe, pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru judecătorii care şi-au depus candidaturile.
Colegiul de conducere al fiecărei curţi de apel organizează propria adunare generală, adunarea generală a judecătorilor de la tribunale şi tribunale specializate, precum şi adunarea generală a judecătorilor de la judecătoriile din circumscripţia curţii de apel, în vederea desemnării candidaţilor pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Colegiul de conducere al fiecărei curţi de apel convoacă propria adunare generală pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
Colegiul de conducere al fiecărui tribunal convoacă propria adunare generală, la care participă şi judecătorii tribunalelor specializate, precum şi adunarea generală a judecătorilor de la judecătoriile din circumscripţia sa, pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
Colegiul de conducere se întruneşte ori de câte ori este necesar.
Colegiul de conducere este convocat de preşedintele instanţei sau de cel puţin o treime din numărul membrilor săi.
Convocarea colegiului de conducere şi comunicarea, către membrii colegiului, a ordinii de zi se fac prin secretariatul acestuia, cu cel puţin o zi înainte de data şedinţei, cu excepţia situaţiilor urgente. Comunicarea ordinii de zi se face şi către personalul instanţei, prin afişare într-un loc accesibil acestuia sau prin intranetul instanţei. Secretariatul colegiului de conducere este asigurat de prim-grefierul sau, după caz, de grefierul-şef al instanţei ori de un alt grefier desemnat de preşedinte.
La şedinţele colegiului de conducere pot participa şi vicepreşedinţii, preşedinţii de secţii şi alţi judecători care nu sunt membri ai acestuia, fără drept de vot.
La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme financiare sau economico-administrative, la şedinţele acestuia participă şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ.
În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere pot fi invitaţi şi judecători de la alte instanţe, care nu au drept de vot. În aceleaşi condiţii, la şedinţele colegiilor de conducere pot fi invitaţi şi reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale din cadrul acestor instanţe.
Şedinţele colegiului de conducere nu sunt publice.
Colegiul de conducere adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor săi.
Punctele de vedere ale membrilor prezenţi asupra problemelor aflate pe ordinea de zi, dezbaterile şi hotărârile colegiului de conducere se consemnează într-un proces-verbal, încheiat de secretariatul colegiului şi semnat de toţi membrii săi. Hotărârile colegiului de conducere se aduc la cunoştinţa celor interesaţi.
Convocatorul, precum şi procesele-verbale şi hotărârile se păstrează într-o mapă specială de către grefierul care asigură secretariatul colegiului (Expert media Florin FĂINIŞI).