Aflat într-o colecţie din România, respectiv, la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, Codex Aureus, cel mai cunoscut şi important manuscris medieval occidental anluminat a intrat din acest an pe Lista patrimoniului Mondial UNESCO. „Suntem foarte bucuroşi să vă spunem că astăzi, 18 mai, cel mai cunoscut şi important manuscris medieval aflat în România, în prezent la filiala noastră din Alba Iulia, Biblioteca Batthyaneum, a fost înscris pe lista UNESCO şi face astfel parte din fondul Memoria lumii”, au transmis reprezentanţii Bibliotecii Naţionale a României.
Cunoscut generic sub denumirea de Codex Aureus, fiind scris cu cerneală de aur, manuscrisul vechi de peste 1.200 de ani figurează de-a lungul timpului în inventar sub cinci-şase denumiri diferite, de unde şi speculaţia că nu ar fi fost clasat. Pentru a vă dovedi existenţa acestuia în fondul de carte al României, manuscrisul poate fi răsfoit în format digital, pe site-ul Bibliotecii Naţionale. Cel numit „Codex Aureus” sau „Evangheliarul de la Lorch” este doar jumătatea unui tetraevangheliar latin scris pe pergament, realizat la comanda lui Carol cel Mare, probabil la „Schola Palatina din Aachen”, în anul 810. Manuscrisul scris integral cu cerneală de aur este celebru şi prin calitatea excepţională a ornamentării: 202 pagini decorate cu frize policrome, 12 pagini de canoane biblice ilustrate, 3 tablouri în plină pagină, dintre care două reprezentând portretele evangheliştilor Matei şi Marcu, un frontispiciu miniat şi alte două pagini cu scriere ornamentală, după cum aflăm din prezentarea făcută pe site-ul Bibliotecii Naţionale a României. De ce se poate vedea doar jumătate din manuscris? Pentru că cealaltă jumătate din original se află la Vatican. Nu se ştie când şi cum manuscrisul carolingian a fost desfăcut în două. Cealaltă jumătate, „Evangheliile după Luca şi Ioan”, se află la Vatican. Tot la Roma se găseşte una dintre coperţi, cea de-a doua fiind la un muzeu din Londra. La mijlocul secolului al XVIII-lea, prima parte a manuscrisului aparţinea bibliotecii arhiepiscopului Vienei, Christoforo Migazzi, de unde prin achiziţie, în 1782, devine proprietatea episcopului Batthyany şi ajunge astfel la Alba Iulia. Manuscrisul se află depozitat în Tezaur, o încăpere blindată, fiind păstrat în condiţii speciale şi verificat periodic din punctul de vedere al conservării sale.
De-a lungul timpului au fost vehiculate diverse informaţii în spaţiul public în legătură cu Codex Aureus, şi anume, că acesta nu s-ar mai afla în ţară sau că în timpul regimului comunist ar fi fost folosit ca garanţie pentru un împrumut de 10 miliarde de dolari. Reprezentanţii bibliotecii au demontat, în urmă cu câţiva ani, toate aceste mituri. Alături de Codex, la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia se află cea mai valoroasă colecţie de manuscrise medievale occidentale de pe teritoriul României, dar şi cea mai mare colecţie de incunabule. Fiecare pagină din sumarul acestor cărţi este deosebit de valoroasă, având în vedere întregul proces de ortografiere şi copiere, dar şi materialele necesare unui asemenea laborios proces.
Cartea, ca modalitate practică de transmitere a învăţăturilor, istoriei şi artelor, a adus un plus de accesibilitate la tezaurul de cunoştinţe a întregii omeniri şi la evoluţia acesteia. (George V. GRIGORE)
Surse: cursdeguvernare.ro; ziarulunirea.ro; politeia.org.ro; unibv.ro; dcnews.ro; contributors.ro; historia.ro
Numărul 808
