Locuinţa rupestră scobită în „Piatra Şoimului” de pe Dealu Mare (jud. Buzău), astăzi un interesant şi neştiut monument istoric, a fost locul ales de monahul Ambrozie de la Mănăstirea Ciolanu pentru a trăi în sihăstrie după întoarcerea sa de la Sf. Munte Athos.
Dacă doriţi să vizitaţi acest loc încărcat de spiritualitate să ştiţi că drumul de acces spre „Chilia lui Ambrozie” nu este amenajat (4.5 km distanţă în linie dreaptă).
În „Piatra Şoimului”, la doi paşi de vârful Istriţa, într-un povârniş de calcar există o ascunzătoare foarte veche, pe care tradiţia o socotea un loc de refugiu pentru fetele Doamnei Neaga şi ale domnitorului Constantin Brâncoveanu. Mai mult de cinci decenii a stat Ambrozie Rizea în această grotă, mărind spaţiul existent şi amenajând cu multă trudă accesul în chilie. Pustnicul şi-a câştigat existenţa împletind coşuri, altoind pomi sau lucrând cu ziua în podgoria staţiunii viticole din Pietroasele.
Locuitorii satelor din jur trecuţi de vârsta de 60 de ani încă şi-l amintesc pe Ambrozie şi povestesc despre el. Tănase M. Rizea, viitorul pustnic Ambrosie (15.12.1889 – 13.09.1980) s-a născut în comuna Breaza şi a fost înmormântat tot acolo.
Până de curând devastată, chilia lui Ambrozie a căpătat astăzi un aspect decent prin grija preotului Mihail Milea.
Cu mult timp înainte de a-i deveni refugiu lui Ambrozie, ca răspuns la celebrul chestionar întocmit de Alexandru Odobescu, învăţătorii P. Radu şi Petru Duţă formulează în 1874 următoarea informare privind istoria satului Vispeşti: „În locul Piatra Şoimului se află pietre decăzute, săpate din neamurile de demult …pe muntele Istriţa”. În proiectul de campanie pentru exploraţiuni arheologice în districtul Buzău, Odobescu marchează locul pentru a fi cercetat.
Luat în grijă de o biserică sau de un muzeu, acest loc special va putea avea o viaţă lungă şi poate constitui o dovadă vie a vieţii monahale de acum câteva sute de ani. (George V. GRIGORE)
Surse: tvbuzau.ro; stiridinsursebuzau.ro; cervusmagura.ro, casavioiu.ro; casacutei.ro

