Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (septembrie 2019/septembrie 2018), conform unui sondaj realizat de CFA România, va avea o valoare medie de 4,49%. Conform analiştilor, în privinţa cursului euro/leu, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,6999, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,7358. La ora actuală, piaţa se confruntă cu lipsă de lichiditate. BNR a făcut cea mai mare injecţie de lichiditate din ultimii 17 ani.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România a crescut în septembrie faţă de luna anterioară cu 0,5 puncte, până la valoarea de 50,5 puncte, conform unui comunicat. Raportat la aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul a crescut cu 5,1 puncte, această evoluţie datorându-se componentei de anticipaţii a Indicatorului.
Astfel, Indicatorul condiţiilor curente a scăzut faţă de luna anterioară cu 2,6 puncte, până la valoarea de 62,2 puncte (minus 1,8 puncte faţă de aceeaşi lună a anului anterior). Indicatorul anticipaţiilor a crescut cu 2 puncte, până la valoarea de
44,6 puncte (plus 8,5 puncte comparativ cu septembrie 2017).
În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, în jur de 78% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,6999, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,7358.
Inflaţia de anul viitor, în creştere faţă de 2018
Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (septembrie 2019/septembrie 2018) a înregistrat o valoare medie de 4,49%. „Sunt de remarcat anticipaţiile de majorare a ratelor de dobândă (faţă de valorile actuale) la leu, atât pentru scadenţele pe termen scurt (3 luni), cât şi pentru cele pe termen mediu (5 ani), peste 70% dintre participanţii la sondaj anticipând această evoluţie. Astfel rata medie a ROBOR cu scadenţa de 3 luni anticipată peste 12 luni este 3,67%, iar randamentul obligaţiunilor suverane denominate în lei cu scadenţa de 5 ani este de 4,65%. Ca urmare, având în vedere rata anticipată a inflaţiei, pentru scadenţele pe termen scurt, sunt anticipate în continuare dobânzi real negative”, se menţionează în comunicat.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică a fost lansat de către CFA România în luna mai 2011 şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia asociaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul în baza căruia este calculat Indicatorul include şi întrebări referitoare la evaluarea condiţiilor curente macroeconomice.
Prin modul de realizare, acest sondaj cuprinde atât elemente specifice unui indicator de sentiment (încredere), care arată atât percepţia grupului de analişti membri ai CFA România privind evoluţia pieţelor financiare, a mediului de afaceri, a randamentelor şi riscurilor, cât şi un indicator fundamental de prognoză privind evoluţiile cursului de schimb, a ratelor dobânzilor şi inflaţiei.
Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni, iar participanţii sunt membri ai CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenului CFA.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a şase întrebări cu privire la condiţiile curente – referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii şi anticipaţiile pentru un orizont de timp de un an pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.
Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflaţiei, ratele de dobândă, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului.
BNR face cea mai mare injecţie de lichiditate din piaţă din ultimii 17 ani
BNR le-a dat băncilor la sfârşitul lunii octombrie 16,65 mld. lei în cea de-a doua operaţiune repo organizată în această lună şi cea de-a opta din acest an, injecţia de lichiditate calmând tensiunea din piaţa interbancară. Reluarea licitaţiilor repo vine după o pauză de trei săptămâni, marcată de revenirea pe creştere a dobânzilor interbancare. În statisticile BNR privind sumele adjudecate de bănci la operaţiunile repo,
suma din 29 octombrie marchează nivelul maxim din ultimii 17 ani.
Raliul dobânzilor ROBOR a continuat în ultimele săptămâni în condiţiile în care deficitul de lichiditate a persistat pe piaţa interbancară. Analiştii au anticipat că deficitul de lichiditate putea să fie conjunctural, sezonier, legat în principal de plăţile de taxe şi impozite din această perioadă, precum şi de împrumuturile Ministerului Finanţelor din piaţă peste nivelurile planificate.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobândă variabilă, s-a apropiat de pragul de 3,4%, maximul ultimelor aproape trei luni. După injecţia de lichiditate, ROBOR la trei luni a scăzut la 3,34%, după ce ameninţa să ajună la nivelul ratei Lombard (3,5% dobânda la care se împrumută băncile de la VBNR pe 24 de ore, gajând cu titluri de stat). (Gabriela ŢINTEANU)