Cetatea Histria mai ascunde încă surprize: un tezaur de aproape două milenii

Histria (jud. Constanţa) a fost întemeiată de coloniştii greci din Milet în jurul anului 657 î.Hr. (după istoricul Eusebiu din Cezareea) sau 630 î.Hr. (după Skymnos), ca port la Marea Neagră şi distrusă prin secolul al VII-lea d.Hr. de invaziile avaro-slave. Cetatea Histria a fost identificată, în 1868, de către arheologul francez Ernest Desjardins, iar cercetările arheologice propriu-zise au fost iniţiate în 1914 de către Vasile Pârvan. Chiar în prima campanie de cercetări, Vasile Pârvan a descoperit o inscripţie intitulată „Horothesia”, care evidenţia graniţele teritoriul histrian în vremea lui Traian. Săpăturile au fost continuate sub conducerea lui Scarlat Lambrino, Emil Condurachi şi Dionisie M. Pippidi. Cercetările arheologice au fost reluate după 50 de ani de pauză, în 2015, sub coordonarea Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, în colaborare cu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, Muzeul Naţional de Istorie a României, Universitatea din Bucureşti – Facultatea de Istorie şi Universitatea „Ovidius” din Constanţa, o echipă formată din Adela Bâltâc, Paul Damian, Virgil Apostol şi Eugen Paraschiv-Grigore, care realizează – cu finanţare proprie – săpături arheologice; rezultatele celor 25 de ani de cercetare sunt unele dintre cele mai importante. Printre acestea se remarcă noi porţiuni din două străzi, cunoscute preliminar din cercetări anterioare, un traseu de stradă necunoscut până la cercetările noastre, trei edificii de mari dimensiuni adosate acestor artere, canale de colectare a apei menajere sau conducte de apă potabilă, o fântână, un cuptor, aici fiind descoperite varii obiecte arheologice (vase de provizii, amfore, vase de lux şi de uz comun, obiecte din bronz, fier, sticlă şi os, monede, fragmente de inscripţii şi arhitecturale etc.). Cercetarea continuă şi în prezent, finanţată de Ministerul Culturii şi Cultelor, sub conducerea lui Alexandru Suceveanu, iar surprizele plăcute nu întârzie să apară. Astfel, a fost descoperit un tezaur constând în peste 40 de monede şi câteva podoabe antice din metale preţioase. Artefacte au fost descoperite în rămăşiţele unei locuinţe incendiate în perioada romană. În acelaşi loc au mai fost descoperite şi vase ceramice, obiecte din bronz, fier, sticlă sau piatră, unele fiind inscripţionate. „Condiţiile descoperirii tezaurului indică faptul că podoabele şi monedele erau păstrate într-o casetă din lemn, iar în urma incendiului acestea s-au contopit păstrând forma acesteia. Cel mai probabil, locuinţa aparţinea unei familii importante de la mijlocul secolului al II-lea – mijlocul secolului al III-lea după Hristos, iar obiectele de valoare erau păstrate într-un loc special, însă din cauza incendiului nu au mai putut fi salvate la acel moment. Această locuinţă romană somptuoasă, cu pavaje din calcar şi pereţi cu tencuială pictată, precum şi vestigiile arheologice descoperite prin cercetarea sa sunt mărturii semnificative pentru reconstituirea unui moment din viaţa vechii cetăţii în perioada Principatului”. Monedele şi podoabele din acest tezaur vor fi clasate în categoria „Tezaur a patrimoniului cultural naţional”. Muzeul Naţional de Istorie a României va anunţa în perioada următoare data la care acest nou tezaur va putea fi prezentat – preliminar – publicului şi mass-media.

… Astfel vin comorile litoralului de acum 2000 de ani către noi, descoperindu-ne taine şi mistere neştiute încă, dar care vor complete pagini consistente de istorie. (George V. GRIGORE)

Surse: mnir.ro; infocultural.eu; dobrogeaonline.ro; historia.ro;