Cercetare ştiinţifică – Proiectul BTB-Test

Universitatea Spiru Haret, prin Facultatea de Medicină Veterinară, este implicată într-un amplu proiect de cercetare ştiinţifică pe patru ani, după ce proiectul a fost câştigat în 2017 şi demarat în ianuarie 2018. Pentru că Proiectul BTB-Test se află în al doilea an, iar cercetătorii români se pregătesc să plece în Suedia, în cadrul unei întâlniri de lucru, l-am iscodit pe profesorul universitar doctor Dănuţ Turcu, cercetător ştiinţific principal gradul 2, decan al Facultăţii de Medicină Veterinară din cadrul Universităţii Spiru Haret.
Reporter: Domnule decan, vă rog să ne explicaţi în ce constă proiectul de cercetare BTB- Test?

Dănuţ Turcu: BTB- Test se referă la diagnosticarea tuberculozei bovine prin identificarea de metaboliţi volatili eliminaţi prin aerul expirat, perspiraţie şi fecale. Este un proiect măreţ, un proiect internaţional la care participă şi România, prin Universitatea Spiru Haret. Facultatea de Medicină Veterinară a Universităţii Spiru Haret este unul dintre partenerii de bază, alături de cei din Suedia, Spania, Franţa, Algeria, Tunisia şi Universitatea Pamplona din Columbia. Proiectul se va încheia cu realizarea unui aparat portabil, care, pe baza metaboliţilor volatili eliminaţi prin respiraţie, piele, fecale, va determina o anumită aşezare la vacile sănătoase şi alta la cele bolnave. Tuberculoza bovină, provocată de Mycobacterium bovis şi alţi membri ai complexului M. tuberculosis, este o boală globală gravă, cu impact semnificativ asupra sănătăţii animalelor, sănătăţii publice şi comerţului internaţional. Proiectul are la bază un studiu care se concentrează pe investigarea fezabilităţii unei metodologii neinvazive pentru diagnosticarea tuberculozei bovine la vite. În cadrul proiectului s-a format un colectiv multidisciplinar, în sensul că sunt atât electronişti, adică specialişti în detecţie nanoelectronică, cât şi în medicină veterinară. Rezultatele trebuie să fie foarte riguroase, căci pe baza testului efectuat în fermă se stabileşte care bovine sunt sănătoase şi care sunt bolnave.
Reporter: Practic, vorbim despre o etapă superioară unor teste de sânge?
Dănuţ Turcu: Nu. Nu se fac analize de sânge. În prezent se face testul de tuberculinare intradermică şi dacă la acest test reacţionează pozitiv, după 60 de zile se face testul de tuberculinare intradermică simultan, adică cu tuberculină mamiferă şi cu tuberculină aviară. Primul se face numai cu tuberculină mamiferă. Animalele, care ies reagente la testul comparativ simultan, sunt sacrificate în abator şi se recoltează limfomoduli, apoi se trimit la laborator pentru examenul histopatologic, pentru confirmare. Pentru examenul de diagnostic al tuberculozei se poate face şi tehnica Polymerase, adică o polimerizare în lanţ până se ajunge la nivel molecular. Pe baza tulpinilor izolate se poate stabili specia sau subspecia de mico-bacterii. Deci nu trebuie să ignorăm faptul că bacilul bovinelor bolnave se poate elimina prin lapte şi poate pune în pericol viaţa omului care consumă laptele.
Reporter: Pe ce perioadă se întinde proiectul?
Dănuţ Turcu: Proiectul a fost câştigat în 2017 şi a început în ianuarie 2018. Se întinde pe o perioadă de patru ani. Suntem în anul doi al proiectului. În 2021, în decembrie, va trebui să se încheie testarea practică pe care o va face România prin Facultatea de Medicină Veterinară a Universităţii Spiru Haret împreună cu partenerul nostru, care va finaliza prototipul. Aparatul trebuie adaptat, fiindcă fiecare partener lucrează pe bucăţele la acest proiect. Aparatul portabil va fi testat în ultimul an, după ce în primul an s-au recoltat probe de la noi şi din ţările partenerilor noştri. Aceste probe au fost din aerul expirat din metabolismul bovinelor, eliminat prin piele şi fecale. Gazele volatile au fost concentrate într-un tub denumit Tanax, similar cu cel folosit în detectarea noxelor de dioxid de carbon în halele de producţie. Pe baza analizelor care se fac se stabileşte care dintre metaboliţi sunt prezenţi în plus la vacile depistate pozitiv şi la cele depistate negativ şi aparatul se va calibra pentru aceşti metaboliţi. Se recoltează din mai multe ţări, fiindcă aceste gaze volatile sunt influenţate de climă, relief, de furaje, adăpostul bovinelor, apă. Trebuie să spun că noi luăm şi o probă de mediu înconjurător, ca martor. Deci poate exista o scară de metaboliţi şi, astfel, aparatul va fi fiabil.
Reporter: Vorbim despre un salt în cercetare, deci cine ar avea drept de patent asupra aparatului, fiind mai multe ţări implicate?
Dănuţ Turcu: A mai fost un proiect asemănător pentru mistreţ, dar nu pot să vă spun acum cine va avea drept de patent. Normal, patentul este al proiectului. Când se termină proiectul va exista un cumpărător, care, evident, nu poate negocia cu toţi partenerii din proiect. Cel care asamblează prototipul sau cel care va testa prototipul are cele mai mari şanse să deţină patentul. Avem în momentul de faţă un coordonator general al proiectului şi întâlniri, atât pe parte de microelectronică, cât şi pe parte veterinară. În săptămâna care urmează plecăm în Suedia la o nouă întâlnire de lucru. (C. V.)