CENTENARUL NAŞTERII LUI CAROL WOJTYŁA – PAPA IOAN PAUL AL II-LEA

Aici am trecut pragul Speranţei!

La propunerea făcută de Seimul Polonez la sfârşitul anului 2019, întreaga creştinătate marchează, în 2020, Centenarul naşterii lui Karol Wojtyła – Papa Ioan Paul al II-lea – 18 mai 1920.

CRONOLOGIA vieţii şi a Pontificatului  Papei Ioan Paul al II-lea (IV)

Anul al unsprezecelea (16.X.1988–15.X.1989)
• 28.X.1988 – Ziua mondială de rugăciune pentru pace la Roma, cu participarea reprezentanţilor a opt mari religii, precum şi ai diferitelor confesiuni creştine.
• 3.XI – documentul Comisiei Pontificale Institia et Pax: Biserica faţă de rasism, în grija pentru aprofundarea frăţiei dintre oameni.
• 30.XII – exortaţia apostolică Christi fidelis laici, despre vocaţia şi misiunea laicilor în Biserică şi în lume.
1989
• 1.I – transmiterea mesajului Respectarea minorităţii — condiţie a păcii.
• 5.I.1989 – primirea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist. În drum spre India, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române face vizita la Vatican împotriva voinţei autorităţilor de atunci, care i-au comunicat la Roma, prin ambasadă, că întâlnirea n-ar fi oportună. Patriarhul Teoctist nu a dat înapoi de la hotărârea luată de a-l întâlni pe Papă şi va face vizita programată. Sanctitatea Sa i-a înmânat Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist crucea Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena pentru patriarhi.
• 8.I – vizită la lăcaşul pentru sărmani Donum Mariae.
• 6.I – Declaraţia de la Köln, manifest antipapal semnat de 163 de teologi.
• 8.I – vizită la Donum Mariae.
• 9.I – primire în audienţă a prof. dr. Andrei Saharov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace.
• 28.IV – 6.V – călătorie în Africa: Madagascar, Réunion, Zambia şi Malawi.
• 15.V – apel către Secretarul General ONU în problema Libanului.
• 27.V – primirea în audienţă a preşedintelui SUA, George Bush.
• 1-10.VI – vizită în Norvegia, Islanda, Finlanda, Danemarca şi Suedia.
• 4.VI – victoria Solidarităţii în alegerile parlamentare poloneze.
• 17.VII – reluarea relaţiilor diplomatice dintre Sfântul Scaun şi Polonia.
• 15.VIII – exortaţia apostolică Redemptoris Custos despre Sf. Iosif şi menirea sa în viaţa lui Hristos şi a Bisericii.
• 19-21.VIII – vizită în Spania (Ziua Mondială a Tineretului la Santiago de Compostela).
• 27.VIII – scrisoare apostolică cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a încetării celui de-al Doilea Război Mondial
• 1.IX – Ziua mondială de rugăciune pentru pace de la Varşovia (mesaj televizat adresat de Ioan Paul al II-lea);
• 7.IX – scrisoarea apostolică Ancora una volta, despre situaţia din Liban.
• 15.XI – primirea în audienţă a călugărilor budişti tibetani.
• 6-16.X – vizită în Orientul îndepărtat: Coreea de Sud, Indonezia (şi în Timorul de Est), precum şi în Mauritius (mesaj radiodifuzat către locuitorii Chinei.
• 15.X – documentul Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei. Scrisoare către episcopii Bisericii Catolice privind unele aspecte ale meditaţiei creştine.

Anul al doisprezecelea (16.X.1989–15.X.1990)
• 20.X.1989 – primirea în audienţă a primului premier polonez după alegerile libere din iunie, Tadeusz Mazowiecki;
• 9.XI – căderea zidului Berlinului.
• 15.XI – primirea în audienţă a participanţilor la Conferinţa internaţională Biserica faţă de SIDA.
• 1.XII – primirea în audienţă a preşedintelui Consiliului Suprem al URSS, Mihail Gorbaciov.
1990
• 1.I – transmiterea mesajului Pacea cu Dumnezeu Creatorul – pacea cu toată făptura; vizită la aşezământul pentru sărmani Domum Mariae.
• 24.I – mesaj cu prilejul celei de-a XIV-a aniversări a Zilei mondiale a mijloacelor sociale de comunicare în masă: Misiunea Bisericii în era computerelor.
• 25.I-1.II – călătorie în Africa: Republica Capului Verde, Mali, Guineea Bissau, Burkina Faso şi Ciad.
• 15.III – stabilirea relaţiilor diplomatice între Sfântul Scaun şi URSS.
• 19.IV – restabilirea relaţiilor diplomatice dintre Sfântul Scaun şi Cehoslovacia.
• 21-22.IV – călătorie în Cehoslovacia
• 6-14.V – călătorie în America Latină: Mexic şi Curaçao.
• 15.V – restabilirea relaţiilor diplomatice dintre Sfântul Scaun şi România.
• 24.V – instrucţia Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei despre menirea teologului în Biserică.
• 25-27.V – vizită în Malta.
• 27.VIII – primirea în audienţă a lui Lech Wałesa, preşedintele Solidarităţii.
• 1-10.IX – vizită în Africa (prin Malta): Tanzania, Burundi, Rwanda şi Coasta de Fildeş.
• 30.IX – începerea Sinodului Episcopilor consacrat formării preoţilor în lumea contemporană.
Anul al treisprezecelea (16.X.1990–15.X.1991)
• 18.X.1990 – Constituţia Apostolică Sacri canones, pentru promulgarea Codului Canonic al Bisericilor de rit bizantin.
• 25.X – Papa Ioan Paul al II-lea promulgă „motu proprio“ Codex Canonum Ecclesiarum Orientalium.
Se amestecă „sui generis“ ecleziologia şi dreptul canonic latin şi cel ortodox, se promovează Bisericile greco-catolice de la rangul de „rit“ la cel de „Ecclesiae sui juris“, construindu-le o identitate canonică proprie. În ochii ortodocşilor, Vaticanul şi papa Ioan Paul al II-lea îşi creează astfel propriul „Orient“ şi oferă versiunea oficială a ceea ce ar fi Biserica Romano-Catolică ca o „comuniune de Biserici“ de diferite tradiţii unite în jurul Papei.
• 28.X – încheierea Sinodului Episcopilor consacrat formării preoţilor.
• 18.XI – primirea în audienţă a lui Mihail Gorbaciov, preşedintele URSS.
• 5-6.XII – marcarea celei de-a 25-a aniversări de la publicarea Declaraţiei Conciliului privind raporturile Bisericii cu religiile necreştine Nostra aetate.
• 6.XII – restabilirea relaţiilor diplomatice dintre Sfântul Scaun şi Bulgaria.
• 7.XII – Enciclica Redemptoris missio – despre permanenta valabilitate a preceptului misionar, cu ocazia celei de a XXV-a aniversări a Decretului conciliar Ad gentes, prezentat public la 22.I.1991.
Primul Areopag al timpurilor moderne este lumea comunicaţiilor, care unifică omenirea făcând din ea, cum se spune, un „sat global“. Mijloacele de comunicare socială au ajuns atât de importante, încât multe sunt principalul mijloc de informare şi formare, călăuză şi inspiraţie pentru comportamentele individuale, familiale şi sociale. Mai ales noile generaţii cresc într-o lume condiţionată de acestea.
1991
• 1.I – transmiterea mesajului Respectarea conştiinţei fiecărui om – condiţie a păcii.
• 11.I – mesajul către Secretarul general al ONU, în legătură cu situaţia din Golful Persic.
• 15.I – scrisoare adresată preşedintelui Irakului, Saddam Hussein, şi preşedintelui SUA, George Bush, în legătură cu situaţia din Golful Persic.
• 19.I – primirea în audienţă a liderilor religioşi ai confesiunilor creştine din Irak.
• 5.II – primirea în audienţă a preşedintelui Poloniei, Lech Wałesa.
• 13.II – mesajul adresat Consiliului Mondial al Bisericilor.
• 4-5.III – întâlnirea cu patriarhii catolici ai Bisericilor din Orientul Apropiat şi cu reprezentanţii episcopatelor ţărilor angajate în războiul din Golful Persic.
• 21.III – scrisoarea adresată Secretarului General ONU în problema războiului din Golful Persic.
• 4-7.IV – Consistoriul consacrat ameninţării vieţii umane şi problematicii sectelor.
• 1.V – Enciclica Centesimus annus, cu ocazia centenarului enciclicii Rerum novarum, emisă de papa Leon al XIII-lea.
… eroarea fundamentală a socialismului este de natură antropologică. Într-adevăr, el îl consideră pe individ ca simplu element, moleculă în organismul social, astfel încât binele fiecăruia este în întregime subordonat funcţionării mecanismului economic şi social, în vreme ce consideră, pe de altă parte, că binele individului poate fi realizat independent de orice alegere autonomă din partea lui şi în afara unei decizii personale între bine şi rău. Astfel, omul este redus la un ansamblu de relaţii sociale, dispărând conceptul de persoană ca subiect autonom de decizie morală, care tocmai prin astfel de decizii construieşte ordinea socială. Din această concepţie eronată asupra persoanei decurg atât deformarea dreptului ce determină spaţiul de exercitare a libertăţii, cât şi refuzul proprietăţii private. Într-adevăr, omul deposedat de ceea ce este „al său“ şi de posibilitatea de a-şi câştiga existenţa prin iniţiativă proprie, ajunge să depindă de mecanismul social şi de cei care îl controlează, fapt care îi îngreunează drumul spre constituirea unei comunităţi umane autentice.
• 10-13.V – vizită în Portugalia, la a zecea aniversare de la atentat, transformată într-un act de dăruire a omenirii Maicii Domnului.
• 19.V – scrisoare adresată tuturor episcopilor privind pericolele care ameninţă viaţa umană.
• 31.V – scrisoare adresată episcopilor continentului european privind relaţiile dintre catolici şi ortodocşi, în noua situaţie din Europa Centrală şi de Est.
• 1-9.VI – vizită în Polonia.
• 28.VI – consistoriul de numire a unor cardinali, printre care şi a mitropolitului greco-catolic Alexandru Todea, şi a arhiepiscopului Angelo Sodano, secretar de stat la Sfântul Scaun.
• 13-20.VIII – vizită în Polonia şi Ungaria.
• 7.IX – stabilirea relaţiilor diplomatice între Sfântul Scaun şi Albania.
• 8.IX – declararea zilei de rugăciune pentru pace în Iugoslavia.
• 10.X – scrisoare către episcopii Croaţiei.
• 11.X – scrisoare către Patriarhul Bisericii Ortodoxe din Serbia.
• 12-21.X – vizită în Brazilia.
Anul al paisprezecelea (16.X.1991–15.X.1992)
• 23.X.1991 – apel către comunitatea internaţională pentru abţinerea de la acţiuni militare în Croaţia.
• 27.X – beatificarea părintelui Adolf Kolping, precursor al doctrinei sociale a Bisericii, denumit Marx catolicul.
• 8.XI – primirea în audienţă a preşedintelui SUA, George Bush.
• 28.XI-14.XII – Adunarea specială a Sinodului episcopal consacrată Europei.
• 7.XII – slujba ecumenică pentru unitatea Europei – cu participarea Papei.
• 8.XII – apel privind pacea în Iugoslavia.
• 20.XII – primirea în audienţă a lui Boris Elţîn, preşedintele Federaţiei Ruse.
1992
• 1.I – transmiterea mesajului Credincioşii uniţi în edificarea păcii.
• 13.I – recunoaşterea de către Sfântul Scaun a suveranităţii Croaţiei şi Sloveniei.
• 8.II – stabilirea relaţiilor diplomatice între Sfântul Scaun şi Slovenia, Croaţia şi Ucraina.
• 19-26.II – vizită în Africa: Senegal, Gambia şi Guineea (vizitarea casei sclavilor din insula Gorée).
• 25.III – exortaţia apostolică Pastores dabo vorbis – despre formarea preoţilor în lumea contemporană; bula Totus Poloniae populus privind reorganizarea structurii bisericeşti în Polonia.
• 26.III – primirea în audienţă a reprezentanţilor Consiliului Mondial al Metodiştilor.
• 4.IV – stabilirea relaţiilor diplomatice între Sfântul Scaun şi Mongolia.
• 23.IV – primirea în audienţă a delegaţiei Federaţiei Mondiale Luterane.
• 9.V – stabilirea Zilei Mondiale a Bolnavului (11.II).
• 23.V – stabilirea relaţiilor diplomatice între Sfântul Scaun şi Armenia, Azerbaidjan, Georgia şi Moldova.
• 25.V – primirea în audienţă a arhiepiscopului anglican de Canterbury, George Carey.
• 28.V – scrisoarea Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei despre unele aspecte ale Bisericii înţeleasă ca o comuniune;
• 29.V – Congregaţia pentru Doctrina Credinţei, prezidată de cardinalul Joseph Ratzinger, prezintă ca aprobat de papa Ioan Paul al II-lea documentul Communionis notio. Despre unele aspecte ale Bisericii drept comuniune.
În centrul documentului se află o inedită articulare „euharistică“ a papalităţii, pe fondul unei critici drastice a ecleziologiei euharistice (ortodoxe), prezentate drept o „viziune ecleziologică unilaterală“, o „insuficientă înţelegere a noţiunii de comuniune“. Accentuând „unilateral“ Bisericile locale ca subiecte complete în sine, ecleziologia euharistică ar transforma Biserica Universală într-o „sumă şi federaţie de Biserici particulare“ rezultată „de jos“ din recunoaşterea lor reciprocă (§ 8; 11). Or, în viziunea catolică, Biserica Universală „precedă ontologic şi temporal“ Bisericile particulare „care se nasc în ea şi din ea, şi-şi au eclezialitatea lor în ea şi de la ea“ (§ 9). Prin Botez credincioşii şi prin Hirotonie episcopii intră mai întâi în Biserica una şi universală a lui Hristos. Aceasta se constituie drept un corp de Biserici şi un colegiu episcopal care au drept cap Biserica şi episcopul Romei, care e fundamentul şi principiul vizibil al unităţii lor (§ 12). Primatul episcopului Romei şi colegiul episcopal unit cum Petro et sub Petro sunt elemente proprii Bisericii Universale nederivate din particularitatea Bisericilor, dar intime oricărei Biserici particulare (§ 13). Ministeriul petrin (definit în termenii Conciliului Vatican I şi II: LG 22) ar ţine de însăşi structura euharistică a Bisericii (§ 11). „Orice celebrare validă a Euharistiei se face în unire nu numai cu episcopul propriu, ci şi cu papa“, „exprimă“ sau „cere“ comuniunea universală cu Petru „şi întreaga Biserică“ (§ 14) ca expresie necesară a interiorităţii reciproce între Biserica Universală şi particulară (§ 13). „Întrucât comuniunea cu Biserica Universală reprezentată de succesorul lui Petru nu e un element complementar care îi parvine Bisericii particulare din afară, ci unul din principiile ei interne constitutive, condiţia Bisericilor particulare separate de Roma e afectată de o rană“. Afectată totodată e şi Biserica Romano-Catolică a cărei „rană“ e aceea de a fi „împiedicată să-şi realizeze universalitatea deplină“ (§ 17). Scopul ecumenismului e ca printr-o reînnoită convertire la Domnul „toţi să poată recunoaşte faptul că primatul lui Petru rămâne în succesorii săi, episcopii Romei, şi să vadă realizat ministeriatul petrin potrivit voinţei Domnului ca slujire apostolică universală prezentă din interior în toate Bisericile“. „Păstrând substanţa sa definită prin instituire divină, acest ministeriat se poate manifesta în mod diferit, după varietatea locurilor şi a timpurilor“ (§ 18). În lumina acestui document, papalitatea ţine deci nu de structura canonic juridică ecleziastică a comuniunii Bisericilor, ci de însăşi natura ei ecleziologică, de misterul ei sacramental euharistic!
• 4– 10.VI – vizită în Africa: Angola, Insulele Săo Tomé şi Principe.
• 25.VI – aprobarea noului Catehism al Bisericii Catolice.
• 12-28.VII – internare la Spitalul Gemelli (15 VII – operaţie de cancer la colon);
• 21.VIII – stabilirea relaţiilor diplomatice între Sfântul Scaun şi Republica Bosnia şi Herţegovina.
• 28.VIII – stabilirea relaţiilor diplomatice între Sfântul Scaun şi Kîrgîzstan.
• 9-14.X – călătorie în Republica Dominicană (slujbă cu prilejul celei de-a 500-a aniversări a evanghelizării Americii Latine).
• 11.X – Constituţia apostolică Fidei depositum, cu prilejul publicării Catehismului Bisericii Catolice. (Va urma) (Nicolae MAREŞ)