Urmare din numărul 896
Aici am trecut pragul Speranţei!
• La propunerea făcută de Seimul Polonez la sfârşitul anului 2019, întreaga creştinătate marchează, în 2020, Centenarul naşterii lui Karol Wojtyła – Papa Ioan Paul al II-lea -18 mai 1920.
CRONOLOGIA
vieţii şi a Pontificatului Papei Ioan Paul al II-lea (I)
Anii tinereţii
• 18 mai 1920 – Karol Wojtyła s-a născut la Wadowice.
• 1938 – susţine Bacalaureatul şi îşi începe studiile filologice la Universitatea Jagiellonă din Cracovia.
• 1 septembrie 1939 – Karol Wojtyła îşi întrerupe studiile.
• 1940 – 1941 – viitorul Papă este obligat să lucreze ca artificier, într-o carieră de piatră.
• 1940 – scrie piesele de teatru Ieremia şi Iov.
Activitatea sacerdotală
• 1942 – Karol Wojtyła este admis la Seminarul de preoţi din Cracovia.
– Începe studiile la Facultatea de Teologie a Universităţii Jagiellone.
• 1944 – începe scrierea dramei Fratele Domnului nostru (despre fratele Albert Chmielowski).
• 1946 – absolvirea Facultăţii de Teologie a Universităţii Jagiellone.
• 1 noiembrie 1946 – hirotonisirea ca preot de liderul spiritual polonez, arhiepiscopul Adam Sapieha.
• 1946 – apariţia poemului Cânt despre Domnul ascuns.
• 1946-1948 – studii teologice la Roma.
• 1948 – înapoierea în ţară; debutează la parohia din Niegowić în regiunea Małopolska.
• 1949-1951 – continuarea activităţii preoţeşti la parohia Sfântul Florian din Cracovia; continuarea studiilor la Facultatea de Teologie a Universităţii Jagiellone pentru susţinerea doctoratului în domeniul teologiei morale.
• 1950 – terminarea dramei Fratele Domnului nostru.
• 1953 – este conferenţiar universitar la Universitatea Jagiellonă;
ţine cursuri din domeniul eticii sociale la Seminarul Spiritual.
• 1954 – cursuri de filozofie şi teologie la Universitatea Catolică
din Lublin.
• 4 iulie 1958 – Papa Pius al XII-lea îl numeşte Episcop titular
de Ombi şi auxiliar de Cracovia.
• 28 septembrie 1958 – primeşte consacrarea episcopală prin impunerea mâinilor Arhiepiscopului Eugeniusz Baziak.
• 1960 – apare piesa de teatru În faţa magazinului bijutierului.
• 1962 -1965 – participă la Conciliul Vatican II, remarcându-se prin contribuţiile sale la elaborarea constituţiei Gaudium et Spes.
• iunie 1963 – trece în funcţia de vicar al capitulei cracoviene.
• 13 ianuarie 1964 – Papa Paul al VI-lea îl numeşte Arhiepiscop de Cracovia.
• 8 martie 1964 – ingresul la Wawel.
• 26 iunie 1967 – Sfântul Părinte Paul al VI-lea îl numeşte Cardinal de Cracovia.
• 1975 – vede lumina tiparului cartea Reflecţii despre moarte. Participă la cele cinci sinoduri înainte de Pontificatul său.
Anii de pontificat
Primul an (16 octombrie 1978 – 15 octombrie 1979)
• 16 octombrie 1978 (în jurul orei 17.15) – alegerea cardinalului Karol Wojtyła ca Papă; în jurul orei 19.20 – prima intervenţie publică şi binecuvântarea Urbi et Orbi;
• 17 octombrie – mesajul radio-televizat Urbi et Orbi; vizita la Spitalul Gemelli, pentru a sta la căpătâiul prietenului bolnav, episcopul Andrzej Deskur;
• 22 octombrie – inaugurarea festivă a Pontificatului;
• 5 noiembrie – pelerinaj la mormintele Sfinţilor patroni ai Italiei: Sfântul Francisc (Assisi) şi Sfânta Ecaterina (Basilica Santa Maria sopra Minerva);
• 18 noiembrie – întâlnire cu arhiepiscopul Marcel Lefebvre;
• 3 decembrie – începe vizitarea sistematică a parohiilor din Roma.
1979
• 1 ianuarie – Ziua mondială a Păcii; transmite mesajul Vom obţine pacea, educând pentru pace;
• 24 ianuarie – primeşte în audienţă pe Andrei Gromîko, ministrul afacerilor externe al URSS;
• 25 ianuarie – 1 februarie – prima vizită în străinătate: Republica Dominicană, Mexic şi insulele Bahamas (la 28 ianuarie a rostit o cuvântare în faţa Adunării Generale a Consiliului Episcopatelor din America Latină CELAM, la Pueblo);
• 4 martie – enciclica Redemptor hominis; despre Iisus Hristos, Răscumpărătorul omului, „centru al universului şi al istoriei“.
Biserica nu-l poate abandona pe om, al cărui „destin“, adică alegere, chemare, naştere şi moarte mântuire sau condamnare sunt legate într-un mod atât de strâns şi de indisolubil de Hristos. Şi aici este vorba despre fiecare om care trăieşte pe această planetă, pe acest Pământ pe care Creatorul l-a dat primului om, spunând bărbatului şi femeii: „Supuneţi şi stăpâniţi pământul“.
• 12 martie – audienţă pentru reprezentanţii organizaţiilor evreieşti;
• 8 mai – scrisoarea apostolică Rutilans agmen adresată Bisericii poloneze, cu ocazia celei de-a 900-a aniversări a martiriului Sfântului Stanisław.
Stanisław, Patronul Polonezilor – cu câtă afecţiune, cât de mişcat poate fi Papa, cel care spune aceste cuvinte şi care atâţia ani din viaţa sa a servit ca episcop având acest patron, acţionând sub o întreagă tradiţie Stanislawiană; legat fiind şi de acele aşteptări, care de-a lungul acestui veac, ca şi a celui trecut, nu au încetat să frământe minţile în legătură cu evenimentele şi împrejurările care în urmă cu nouă sute de ani s-au legat de evenimentul istoric al Sfântul Stanisław.
• 31 mai – canonizarea Sfintei Jadwiga, regina Poloniei.
Sarcofagul Sfintei Jadwiga de la Wawel – Regina Poloniei
Mult ai mai aşteptat, Jadwigo, să vină această zi de sărbătoare. Au trecut aproape şase sute de ani de la moartea ta prematură. Îndrăgită de tot poporul, cu tine încep vremurile jagiellone, eşti fondatoare de dinastii, ca şi a Universităţii Jagiellone din vechea Cracovie, ai aşteptat mult să vină ziua canonizării tale — la ziua aceasta în care Biserica declară festiv că eşti sfântă patroană a Poloniei în dimensiunea ei istorică…
• 2 – 10 iunie – vizita în Polonia (Varşovia, Gniezno, Czestochowa, Cracovia, Kalwaria Zebrzydowska, Wadowice, Auschwitz-Birkenau, Nowy Targ); pelerinajul s-a efectuat sub chemarea Gaude Mater Polonia.
• Primirea de la Wadowice, oraşul natal al Pontifului, la 7 iunie 1979.
Cu acelaşi entuziasm a fost primit în toate oraşele poloneze, în timpul tuturor vizitelor efectuate în Patria sa natală. În vizita din iunie a bătut primul cui în sicriul comunismului, potrivit declaraţiei unui ziarist de la The Times.
Pronia cerească mi-a creat fericitul prilej de a-L întâmpina, în calitate de tânăr diplomat, alături de ambasadorul României la Varşovia, Ion Cozma, la aeroportul internaţional Okęcie din Varşovia. M-a impresionat faptul că la înapoierea de la aeroport, pe tot traseul ce ducea până la Statuia Aviatorilor, maşina rula pe un covor de flori. După slujba din Piaţa Victoriei, azi Piłsudski, în timpul căreia Pontiful a îngenunchiat a doua oară, la Mormântul Ostaşului necunoscut, seara am ieşit cu copiii la plimbare în parcul de la lângă Seim. Camioanele securităţi împânzeau străzile. M-a uimit un afiş mare cu inscripţia Partidul e cu poporul – pe care un anonim a scris de mână cu litere de tipar, dedesubt, în continuare – POPORUL E CU PAPA. NAROD Z PAPIEZEM
• 30 iunie – primul consistoriu, în care numeşte un grup de cardinali
din mai multe ţări, iar in pectore (în secret) – după cum se va dovedi
după mai mulţi ani (în 1991) – a fost numit episcopul chinez Ignatius,
Gong Pin-Mei;
• 29 septembrie – 8 octombrie – vizita în Irlanda şi SUA (la 2 octombrie rosteşte o cuvântare la sediul ONU).
Anul al doilea (16 octombrie 1979 – 15 octombrie 1980)
• 16 octombrie 1979 – exortaţia apostolică Catechesi tradendae privind catehizarea în vremurile noastre;
• 5 – 9 noiembrie – după patru secole: prima adunare plenară a cardinalilor;
• 10 noiembrie – vizită la sediul FAO din Roma; cuvântarea la Academia pontificală de Ştiinţe (lansează apelul privind iniţierea de cercetări în Problema lui Galileo Galilei);
• 13 noiembrie – elaborarea de către autorităţile sovietice a unui document secret privind „activitatea împotriva politicii Vaticanului din partea statelor socialiste“;
• 28 – 30 noiembrie – vizită în Turcia (întâlnire cu patriarhul ecumenic al Constantinopolului Dimitrios I); prezentarea declaraţiei comune despre înfiinţarea comisiei mixte catolico-ortodoxe (privind dialogul teologic).
• 29 noiembrie – scrisoarea apostolică Inter sanctos;
• 10 decembrie – acordarea Premiului Nobel Maicii Tereza din Calcutta;
• 15 decembrie – declaraţia Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei Christi Ecclesia privind unele aspecte ale învăţământului teologic la Hans Kung;
1980
• 1 ianuarie – mesajul: Adevărul — o forţă a păcii;
• 21 ianuarie – primirea în audienţă a preşedintelui american Jimmy Carter;
• 20 februarie – primirea în audienţă a unui grup de budişti japonezi şi şintoişti;
• 24 februarie – scrisoarea Dominicae Cenae privind taina şi cultul Euharistiei;
• 2 – 12 mai — vizita în Africa (Zair, Congo, Kenia, Ghana, Volta Superioară, Coasta de Fildeş); întâlnire cu arhiepiscopul anglican de Canterbury; apel adresat omenirii pentru ajutorarea ţărilor Sahelului;
• 5 mai – declaraţia Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei privind eutanasierea;
• 15 mai – scrisoare către Conferinţa episcopilor germani: Infailibilitatea Bisericii — dar al lui Hristos;
• 30 mai – 2 iunie – vizita în Franţa (2 iunie – cuvântare la sediul UNESCO).
Civilizaţia contemporană caută să impună omului o seamă de imperative simulate, pe care partizanii acestora le justifică prin dreptul la dezvoltare şi progres. Pun astfel, în locul respectării vieţii – „imperativul“ renunţării sau al distrugerii ei: în locul iubirii — ca o comuniune a răspunderii indivizilor — suma manifestărilor sexuale eliberate de orice răspundere; în locul primatului adevărului în acţiune — primatul senzaţiei, al con-juncturii şi al succesului de moment.
• 22 iunie – beatificarea, printre altele, a Ecaterinei din Tekakwith, indiancă din tribul Mohawk;
• 30 iunie -12 iulie – vizita în Brazilia (în timpul uneia dintre întâlniri, Ioan Paul al II-lea şi-a scos inelul de pe deget şi l-a lăsat săracilor);
• 11 iulie – scrisoarea apostolică Sanctorum altrix Mater Ecclesia, cu prilejul a 1500 de ani de la naşterea Sfântului Benedict;
• 14 – 31 august – greva de la şantierul naval din Gdansk, naşterea mişcării Solidarność în Polonia. În cel de-al şaptelea pelerinaj în ţara sa natală, din 1999, avea să surprindă adevărul despre această mişcare în memorabilele cuvinte:
Aceasta (Solidarność) a ales calea luptei paşnice pentru drepturile omului şi ale întregii naţiuni. A ales, de asemenea, principiul – cât de unanim acceptat pe atunci! – că «nu există libertate fără solidaritate», fără solidaritate cu altă fiinţă umană, solidaritate care depăşeşte diferitele tipuri de barieră de clasă, de ideologie, de cultură, şi chiar de geografie, după cum o puteau demonstra vecinii noştri din Est.
• 16 – 19 august – primul seminar ştiinţific la Castel Gandolfo;
• 1 septembrie – documentul Sfântului Scaun privind libertatea religioasă adresat şefilor de state semnatare ale documentului final CSCE;
• 26 septembrie – începerea Sinodului Episcopilor consacrat familiei;
• 28 septembrie – vizită la Subiaco, întâlnire cu episcopii europeni;
• 12 octombrie – Ziua Familiilor, întâlnire cu familii din lumea întreagă. (Nicolae MAREŞ)