Ce este Direcţia Naţională Anticorupţie şi care sunt competenţele ei? (I)

Prin OUG nr. 43/2002 s-a înfiinţat Direcţia Naţională Anticorupţie, ca structură cu personalitate juridică, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin reorganizarea Parchetului Naţional Anticorupţie.
Direcţia Naţională Anticorupţie are sediul în municipiul Bucureşti şi îşi exercită atribuţiile pe întregul teritoriu al României prin procurori specializaţi în combaterea corupţiei.
Procurorul şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie conduce Direcţia Naţională Anticorupţie prin intermediul procurorului şef al acestei direcţii. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă apărute între Direcţia Naţională Anticorupţie şi celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului Public.
Direcţia Naţională Anticorupţie este independentă în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.

Atribuţiile Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt următoarele:
a) efectuarea urmăririi penale, în condiţiile prevăzute în Codul de procedură penală, în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi în OUG nr. 43/2002, pentru infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 care sunt, potrivit art. 13, în competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
b) conducerea, supravegherea şi controlul actelor de cercetare penală, efectuate din dispoziţiile procurorului de către ofiţerii de poliţie judiciară aflaţi sub autoritatea exclusivă a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
c) conducerea, supravegherea şi controlul activităţilor de ordin tehnic ale urmăririi penale, efectuate de specialişti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
c1) sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru luarea măsurilor prevăzute de lege şi pentru judecarea cauzelor privind infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările ulterioare, care sunt, potrivit art. 13, în competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
c2) participarea, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;
c3) exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;
d) studierea cauzelor care generează şi a condiţiilor care favorizează corupţia, elaborarea şi prezentarea propunerilor în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei penale;
e) elaborarea raportului anual privind activitatea Departamentului Naţional Anticorupţie şi prezentarea acestuia Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, iar ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Departamentului Naţional Anticorupţie;
f) constituirea şi actualizarea bazei de date în domeniul faptelor de corupţie.
g) exercitarea altor atribuţii prevăzute de lege.
Direcţia Naţională Anticorupţie exercită drepturile şi îndeplineşte obligaţiile procedurale prevăzute de lege, în cauzele privind infracţiunile atribuite prin OUG nr. 43/2002 în competenţa sa.
În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie emite ordine.

Organizarea şi funcţionarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie
Departamentul Naţional Anticorupţie este condus de un procuror şef care este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Procurorul şef al Departamentului Naţional Anticorupţie este ajutat de 2 procurori şefi adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În activitatea sa, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este ajutat de 2 procurori consilieri, asimilaţi procurorilor consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Departamentul Naţional Anticorupţie este organizat în secţii conduse de procurori şefi secţie, ajutaţi de procurori şefi adjuncţi secţie. Secţiile se înfiinţează şi se desfiinţează prin ordin al procurorului şef al Departamentului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
În cadrul Departamentului Naţional Anticorupţie funcţionează un birou de informare şi relaţii publice care va asigura legătura cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii de urmărire penală, în condiţiile stabilite de lege.
Conducătorul biroului, care îndeplineşte şi funcţia de purtător de cuvânt, poate fi un procuror desemnat de procurorul şef al Departamentului Naţional Anticorupţie ori un jurnalist, încadrat ca specialist, numit pe bază de concurs sau de examen.
Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiilor, serviciilor sau al altor compartimente de activitate, fiind repartizaţi prin ordin al procurorului şef al Departamentului Naţional Anticorupţie.
Departamentul Naţional Anticorupţie se încadrează cu procurori, ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, specialişti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic şi în alte domenii, personal auxiliar de specialitate, precum şi personal economic şi administrativ, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţiuni, aprobat potrivit legii.
În scopul efectuării cu celeritate şi în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor de corupţie, în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie funcţionează ofiţeri de poliţie, constituind poliţia judiciară a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea numai în cadrul Departamentului Naţional Anticorupţie, sub autoritatea exclusivă a procurorului şef al acestui departament.
Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară pot efectua numai acele acte de cercetare penală dispuse de procurorii Departamentului Naţional Anticorupţie. Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea sub directa conducere, supraveghere şi control al procurorului.
Dispoziţiile procurorilor din Direcţia Naţională Anticorupţie sunt obligatorii pentru ofiţerii de poliţie judiciară. Actele întocmite de ofiţerii de poliţie judiciară din dispoziţia scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia.
Detaşarea ofiţerilor şi a agenţilor de poliţie judiciară în cadrul Departamentului Naţional Anticorupţie se face, la propunerea nominală a procurorului şef al Departamentului Naţional Anticorupţie, prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, iar numirea acestora în funcţii se face prin ordin al procurorului şef al acestui departament.
Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară sunt detaşaţi în interesul serviciului pe o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea prelungirii detaşării în funcţie, cu acordul acestora.
Detaşarea ofiţerilor şi a agenţilor de poliţie judiciară în cadrul Departamentului Naţional Anticorupţie încetează înaintea împlinirii perioadei prin revocarea din funcţie dispusă prin ordin motivat al procurorului şef al Departamentului Naţional Anticorupţie.
Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nici o însărcinare.
Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, pe perioada numirii în cadrul Departamentului Naţional Anticorupţie, au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie şi agenţii de poliţie. Atribuţiile prevăzute de lege pentru ministrul administraţiei şi internelor privind drepturile şi răspunderile ce revin ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se exercită de procurorul şef al Departamentului Naţional Anticorupţie. Atribuţiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară se exercită de ministrul administraţiei şi internelor, la propunerea procurorului şef al Departamentului Naţional Anticorupţie.
În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt numiţi, prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii, cu avizul ministerelor de resort, specialişti cu înaltă calificare în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.
Specialiştii au calitatea de funcţionar public şi îşi desfăşoară activitatea sub directa conducere, supraveghere şi control nemijlocit al procurorilor din Direcţia Naţională Anticorupţie. Specialiştii au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru funcţionarii publici. De asemenea, specialiştii beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Funcţia de procuror, ofiţer de poliţie judiciară sau de specialist în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

Competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie
Sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite în una dintre următoarele condiţii:
a) dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro;
b) dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt comise de către: deputaţi; senatori; membrii din România ai Parlamentului European; membrul desemnat de România în Comisia Europeană; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat şi asimilaţii acestora; consilieri ai miniştrilor; judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Curţii Constituţionale; ceilalţi judecători şi procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; preşedintele Consiliului Legislativ şi locţiitorul acestuia; Avocatul Poporului şi adjuncţii săi; consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale; consilierii de stat ai prim-ministrului; membrii şi auditorii publici externi din cadrul Curţii de Conturi a României şi ai camerelor judeţene de conturi; guvernatorul, prim-viceguvernatorul şi vicegu-vernatorii Băncii Naţionale a României; preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Concurenţei; ofiţeri, amirali, generali şi mareşali; ofiţeri de poliţie; preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene; primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti; primarii şi viceprimarii sectoarelor municipiului Bucureşti; primarii şi viceprimarii municipiilor; consilieri judeţeni; prefecţi şi subprefecţi; conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale şi persoanele cu funcţii de control din cadrul acestora, cu excepţia conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice de la nivelul oraşelor şi comunelor şi a persoanelor cu funcţii de control din cadrul acestora; avocaţi; comisarii Gărzii Financiare; personalul vamal; persoanele care deţin funcţii de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes naţional, al companiilor şi societăţilor naţionale, al băncilor şi al societăţilor comerciale la care statul este acţionar instituţiilor publice care au atribuţii în procesul de privatizare şi al unităţilor centrale financiar-bancare; persoanele prevăzute la art. 293 şi 294 din Codul penal.
Infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie infracţiunile prevăzute la art. 246, 297 şi 300 din Codul penal, dacă s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro.
În cazul în care dispune disjungerea în cursul urmăririi penale, procurorul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie poate continua efectuarea urmăririi penale şi în cauza disjunsă.
Urmărirea penală în cauzele privind infracţiunile săvârşite de militarii în activitate se efectuează de procurori militari din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, indiferent de gradul militar pe care îl au persoanele cercetate. (Va urma) ( Expert media, Florin FĂINIŞI=