Ce este Consiliul Superior al Magistraturii?

În dezbaterile publice privitoare la justiţie întâlnim de multe ori referiri la o instituţie importantă, Consiliul Superior al Magistraturii. Prezentăm în continuare date de interes referitoare la această instituţie.
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, este independent, are personalitate juridică, sediul în municipiul Bucureşti şi se supune în activitatea sa numai legii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii răspund în faţa judecătorilor şi procurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului.

Structura Consiliului Superior al Magistraturii
Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care: a) 9 judecători şi 5 procurori, aleşi în adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, care compun cele două secţii ale Consiliului, una pentru judecători şi una pentru procurori; b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; c) preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reprezentant al puterii judecătoreşti, ministrul justiţiei şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care sunt membri de drept ai Consiliului.
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii este alcătuită din: a) 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) 3 judecători de la curţile de apel; c) 2 judecători de la tribunale; d) 2 judecători de la judecătorii.
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este alcătuită din: a) 1 procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Direcţia Naţională Anticorupţie sau de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism; b) 1 procuror de la parchetele de pe lângă curţile de apel; c) 2 procurori de la parchetele de pe lângă tribunale; d) 1 procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii.

Alegerea membrilor Consiliului Superior
al Magistraturii
Judecătorii şi procurorii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi în adunările generale ale judecătorilor sau, după caz, ale procurorilor.
Data la care au loc adunările generale ale judecătorilor şi ale procurorilor se stabileşte de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 90 de zile înainte de expirarea mandatului membrilor acestuia şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României, cu o vechime de cel puţin 7 ani în funcţia de judecător sau procuror definitiv şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.
Judecătorii şi procurorii îşi pot susţine candidaturile depuse pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii în faţa colectivelor de judecători şi procurori, până cel târziu cu două zile înainte de data alegerilor. Candidaturile judecătorilor şi procurorilor pot fi susţinute de colectivele de judecători şi procurori, precum şi de asociaţiile profesionale ale acestora.
Perioada în care pot fi depuse candidaturile se stabileşte de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
Candidaturile se depun la Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv la Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv pentru procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi la colegiile de conducere ale curţilor de apel ori ale parchetelor de pe lângă acestea, însoţite de: a) curriculum vitae; b) un proiect privind principalele obiective pe care le vor urmări judecătorii sau procurorii în cazul alegerii în Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi, după caz, documentele de susţinere a candidaturii; c) o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea, în cazul persoanelor care, la data de 1 ianuarie 1990, împliniseră vârsta de 16 ani; d) o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu sunt şi nu au fost lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii; e) o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.
Nu pot fi aleşi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii şi procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea în afara cadrului legal, precum şi cei care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.
Colegiile de conducere ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ale curţilor de apel şi ale parchetelor de pe lângă acestea verifică îndeplinirea condiţiilor de către judecătorii şi procurorii care şi-au depus candidaturile, în termen de 5 zile de la data expirării termenului de depunere a candidaturilor.
Hotărârea colegiului de conducere se publică, de îndată, pe site-ul instanţei sau parchetului respectiv.
Împotriva hotărârilor colegiilor de conducere, în termen de 5 zile de la publicare, pot formula opoziţie candidaţii ori, după caz, judecătorii sau procurorii de la nivelul instanţelor sau parchetelor pentru care a fost depusă candidatura.
Opoziţia se depune la Consiliul Superior al Magistraturii şi se soluţionează prin hotărâre a secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 7 zile de la înregistrare.
Hotărârea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, poate fi contestată la Secţia I civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Contestaţia se soluţionează în termen de 7 zile de la înregistrare, cu citarea părţilor. Întâmpinarea nu este obligatorie, iar dispoziţiile art. 200 şi 201 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, nu sunt aplicabile. Hotărârea pronunţată este definitivă.
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aleg, în adunarea generală, prin vot secret, direct şi personal, 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, dintre judecătorii care şi-au depus candidatura.
Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii de la Direcţia Naţională Anticorupţie şi procurorii de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism aleg, în adunarea generală comună a procurorilor din acestea, prin vot secret, direct şi personal, un membru pentru Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care şi-au depus candidatura. În cadrul adunării generale votează şi procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete.
Sunt aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de la Direcţia Naţională Anticorupţie ori de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, care au obţinut majoritate de voturi în adunările generale.
În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu obţine majoritate de voturi, se organizează turul doi al alegerilor la care participă judecătorii şi procurorii clasaţi pe primele două locuri. Este ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii candidatul care a obţinut numărul cel mai mare de voturi în turul doi al alegerilor.
Colegiul de conducere al fiecărei curţi de apel şi al fiecărui parchet de pe lângă acestea centralizează candidaturile depuse de judecătorii şi procurorii din circumscripţiile lor.
Candidaturile se centralizează pe categorii de instanţe şi parchete şi se transmit instanţelor şi parchetelor din circumscripţia curţii de apel.
Colegiile de conducere ale curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor organizează propria adunare generală.
Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţile de apel, parchetelor de pe lângă tribunale şi parchetelor de pe lângă judecătorii organizează propria adunare generală.
Judecătorii de la fiecare curte de apel, judecătorii de la toate tribunalele şi tribunalele specializate din circumscripţia fiecărei curţi de apel şi judecătorii de la fiecare din judecătoriile din circumscripţia fiecărei curţi de apel desemnează, prin vot secret, direct şi personal, câte un candidat pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii care şi-au depus candidatura.
Procurorii de la fiecare parchet de pe lângă curţile de apel, procurorii de la fiecare din parchetele de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate din circumscripţia fiecărei curţi de apel şi procurorii de la parchetele de pe lângă judecătoriile din circumscripţia fiecărei curţi de apel desemnează, prin vot secret, direct şi personal, câte un candidat pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii care şi-au depus candidatura.
Sunt desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii şi procurorii care au obţinut majoritate de voturi în adunările generale, Hotărârile adunărilor generale sunt trimise colegiului de conducere al curţii de apel, respectiv al parchetului de pe lângă aceasta, care stabileşte rezultatul votului.
Judecătorii militari şi procurorii militari îşi depun candidatura la Curtea Militară de Apel Bucureşti sau, după caz, la Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti şi tribunalele militare, precum şi parchetele de pe lângă acestea desemnează câte un candidat care va fi inclus pe listele prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. c) şi e), respectiv d) şi f) al Legii 317/ 2004.
Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte listele cu judecătorii şi procurorii desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, pe categorii de instanţe şi parchete.
Listele judecătorilor şi ale procurorilor care au fost desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se transmit instanţelor sau, după caz, parchetelor, de către Consiliul Superior al Magistraturii, cu cel puţin 20 de zile înainte de data stabilită pentru adunările generale, după cum urmează: a) lista cuprinzând candidaţii de la curţile de apel se transmite tuturor curţilor de apel; b) lista cuprinzând candidaţii de la parchetele de pe lângă curţile de apel se transmite tuturor parchetelor de pe lângă curţile de apel; c) lista cuprinzând candidaţii de la tribunale şi tribunalele specializate se transmite tuturor tribunalelor şi tribunalelor specializate; d) lista cuprinzând candidaţii de la parchetele de pe lângă tribunale şi tribunale specializate se transmite tuturor parchetelor de pe lângă tribunale şi tribunale specializate; e) lista cuprinzând candidaţii de la judecătorii se transmite tuturor judecătoriilor; f) lista cuprinzând candidaţii de la parchetele de pe lângă judecătorii se transmite tuturor parchetelor de pe lângă judecătorii.
Listele şi documentele se transmit de către Consiliul Superior al Magistraturii instanţelor şi parchetelor, însoţite de buletine de vot.
Consiliul Superior al Magistraturii transmite fiecărei instanţe şi fiecărui parchet un număr de buletine de vot ştampilate egal cu numărul judecătorilor şi procurorilor din cadrul parchetului, cu un plus de 10%.
Forma şi conţinutul buletinelor de vot se stabilesc de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
În vederea alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul fiecărei instanţe şi al fiecărui parchet se convoacă adunarea generală a judecătorilor sau, după caz, a procurorilor.
Judecătorii de la curţile de apel şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 3 judecători de la curţile de apel şi un procuror de la parchetele de pe lângă acestea.
Judecătorii de la tribunale şi tribunalele specializate şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 2 judecători de la tribunale şi tribunalele specializate şi 2 procurori de la parchetele de pe lângă acestea.
Judecătorii de la judecătorii şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 2 judecători de la judecătorii şi un procuror de la parchetele de pe lângă acestea.
În procedura de desemnare a candidaţilor şi de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale sunt legal constituite în prezenţa majorităţii judecătorilor sau, după caz, a procurorilor în funcţie. Judecătorii şi procurorii delegaţi sau detaşaţi la alte instanţe sau parchete participă la adunarea generală a instanţei sau parchetului de la care au fost delegaţi sau detaşaţi.
Adunările generale sunt prezidate de magistratul cu cea mai mare vechime în funcţia de judecător sau procuror, care nu şi-a depus candidatura pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
În procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare judecător şi procuror votează un număr maxim de candidaţi egal cu numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care reprezintă categoria de instanţe sau parchete la nivelul cărora judecătorul sau, după caz, procurorul îşi desfăşoară activitatea.
În cazul în care au fost votate mai puţine persoane, votul este nul.
La alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii nu pot participa judecătorii şi procurorii detaşaţi la alte autorităţi decât la instanţe sau parchete.
Judecătorul sau procurorul care a prezidat adunarea generală, împreună cu 2 judecători sau procurori desemnaţi înaintea votului de adunările generale: a) asigură numărarea voturilor; b) întocmeşte procesul-verbal cu privire la desfăşurarea alegerilor şi rezultatele votului şi îl transmite Consiliului Superior al Magistraturii; c) comunică numele judecătorilor sau al procurorilor desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii ori, după caz, alcătuieşte şi transmite Consiliului Superior al Magistraturii lista cuprinzând candidaţii înscrişi în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute în adunările generale.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor, judecătorul sau procurorul care a prezidat adunarea generală este ajutat de 2 judecători sau, după caz, de 2 procurori, desemnaţi de adunările generale, dintre judecătorii sau procurorii care nu şi-au depus candidaturile.
Consiliul Superior al Magistraturii centralizează rezultatele votului din circumscripţiile tuturor curţilor de apel şi ale parchetelor de pe lângă acestea.
Sunt aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii: a) 3 judecători de la curţile de apel, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional; b) 2 judecători de la tribunale şi tribunalele specializate, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional; c) 2 judecători de la judecătorii, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional; d) 1 procuror de la parchetele de pe lângă curţile de apel, care a obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional; e) 2 procurori de la parchetele de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional; f) 1 procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii, care a obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional.
Consiliul Superior al Magistraturii verifică legalitatea procedurilor de desemnare şi de alegere, din oficiu sau la sesizarea oricărui judecător sau procuror.
Contestaţiile referitoare la legalitatea procedurilor de desemnare şi de alegere pot fi depuse la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la data la care s-a stabilit rezultatul votului.
Contestaţiile se soluţionează de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 5 zile de la data sesizării. Soluţia motivată a contestaţiei se comunică persoanelor care au făcut sesizarea.
În cazul în care se constată încălcări ale legii în procedurile de desemnare şi de alegere, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune măsurile necesare pentru înlăturarea acestora, inclusiv repetarea alegerilor, numai la instanţele sau parchetele la care încălcarea legii a avut drept consecinţă influenţarea rezultatului alegerilor.
Consiliul Superior al Magistraturii alcătuieşte lista finală cuprinzând magistraţii aleşi şi o transmite Biroului permanent al Senatului.
Înainte de transmiterea listei către Biroul permanent al Senatului: a) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorii şi procurorii aleşi au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea; b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică şi comunică Consiliului Superior al Magistraturii rezultatul verificărilor privind calitatea de ofiţer acoperit, colaborator sau informator al serviciilor de informaţii a judecătorilor şi procurorilor aleşi, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii.
Biroul permanent al Senatului înaintează lista Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, pentru întocmirea unui raport.
Senatul, în prezenţa majorităţii membrilor săi, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, validează lista cuprinzând magistraţii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
În vederea alegerii celor 2 reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, organizaţiile profesionale ale juriştilor, consiliile profesionale ale facultăţilor de drept acreditate, asociaţiile şi fundaţiile care au ca obiectiv apărarea drepturilor omului pot propune Biroului permanent al Senatului câte un candidat.
Pot fi aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii reprezentanţi ai societăţii civile care îndeplinesc următoarele condiţii: a) sunt specialişti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 7 ani într-o profesie juridică sau în învăţământul juridic superior; b) se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală; c) nu au făcut parte din serviciile de informaţii înainte sau după anul 1990, nu au colaborat în niciun fel cu acestea şi nu au un interes personal care influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege. Aceştia depun o declaraţie autentică în sensul că nu au fost lucrători operativi şi nu au colaborat, în niciun fel, cu oricare serviciu de informaţii, înainte sau după anul 1990; d) nu au calitatea de membru al unui partid politic şi nu au îndeplinit în ultimii 5 ani funcţii de demnitate publică.
Propunerile de candidaturi se depun la Biroul permanent al Senatului, între a 90-a zi şi a 60-a zi înainte de expirarea mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, însoţite de hotărârea judecătorească sau, după caz, actul normativ de înfiinţare, de actul constitutiv şi statutul persoanelor juridice, precum şi de cazierul fiscal al acestora.
Perioada în care se depun propunerile de candidaturi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
Senatul alege, dintre candidaţi, cei 2 reprezentanţi ai societăţii civile, potrivit procedurii prevăzute în regulamentul acestei Camere. (Va urma) (Expert media, Florin FĂINIŞI)