Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail

Cel mai vechi și valoros monument de arhitectură romanică și gotică din Transilvania

Dacă ai ajuns la Alba Iulia, acest oraș sfânt pentru români, vei fi emoționat în fața celei mai mari cetăţi bastionare din România, ce a fost restaurată La intrare sunt amplasate busturile sculptate în marmură ale familiei regale a României Mari: Regele Ferdinand și Regina Maria. Catedrala ortodoxă se înalță maestuos, la fel ca și Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail, considerată cel mai valoros monument de arhitectură romanică și gotică din Transilvania. Acest lăcaș deține două recorduri: este cea mai veche și totodată cea mai lungă (93 m în ax) catedrală din România.

Construcția catedralei a început în secolul al XI-lea, probabil prin anul 1004, odată cu întemeierea Episcopiei Transilvaniei de către regele Ștefan I al Ungariei. În secolul al XI-lea, când Regatul Maghiar era în mare înflorire, iar Transilvania fusese integrată de către el, în Vestul Europei se năștea stilul romanic. Este un stil care s-a manifestat cu predilecție în arhitectură, având program religios creștin. În Transilvania, primul edificiu construit în acest stil și datat cu certitudine este Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail, din Alba Iulia. Au existat mai multe construcții ecleziastice în stil romanic, pe teritoriul Transilvaniei, însă o parte dintre ele au fost distruse de marea invazie mongolă din secolul al XIII-lea, sau, dintre cele rămase, unele au suferit transformări arhitectonice, ulterior căpătând forme gotice sau baroce. Catedrala Sfântul Mihail este cea mai veche catedrală din România, fiind contemporana celebrei Catedrale Notre-Dame, din Paris. La mijlocul secolului al XII-lea, s-au construit navele transversale ale, dar invazia mongolă din 1241 a distrus parțial construcția. În actuala sa formă, catedrala a fost ridicată între anii 1247-1291. Ea a servit de la început drept catedrală a Episcopiei Catolice a Transilvaniei, devenită în perioada interbelică Arhiepiscopie, așa cum este și astăzi. Însă, după Reformă, între anii 1550-1700, a fost preluată de către unitarieni și calvini, majoritatea maghiarilor din Transilvania îmbrățișând atunci aceste două noi confesiuni, izvorâte din Reformă. Stăpânirea catolică austriacă asupra Transilvaniei a redat-o Episcopiei Catolice, în anul 1700. Construită inițial în stil romanic, ca o bazilică cu trei nave, Catedrala Sfântul Mihail a primit, în secolul al XVI-lea, completări în stil renascentist italian, cum ar fi capela de pe latura nordică și picturile interioare. La începutul secolului al XVIII-lea s-au construit o boltă la intrarea vestică și frontonul triunghiular, străjuit de patru statuete de sfinți și trei basoreliefuri. Turnul de pe latura sudică a catedralei a fost construit de-a lungul a patru secole. Astăzi, ea apare ca o mixtură de stiluri arhitectonice: romanic târziu, gotic, renascentist, baroc, predominant fiind însă stilul romanic. Arhitectura maiestuoasă a Catedralei Sfântul Mihail, interiorul ei sobru, dar elegant, altarul și amvonul de o deosebită frumusețe artistică, nu în ultimul rând faptul că ea reprezintă unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură romanică din România o fac demnă de atenția și respectul oricărui om civilizat.

În imediata ei vecinătate, a fost descoperită fundația unei biserici de la mijlocul secolului al X-lea (de factură bizantină), acopertă acum cu gazon. În nava laterală de sud a acestui valoros monument se află sarcofagul lui Iancu de Hunedoara, personalitate cu rădăcini românești, voievod al Transilvaniei între anii 1441-1456, cel pentru care clopotele bisericilor catolice din întreaga lume bat în fiecare zi la ora 12. Acest lucru se întâmplă neîntrerupt de peste cinci sute de ani şi are o legătură directă cu Iancu de Hunedoara. Victoria acestuia la Belgrad împotriva armatei turce condusă de Mahomed al II-lea în anul 1456 i-a adus recunoştinţa întregii lumi catolice. Ioan de Hunedoara, mult mai cunoscut drept Iancu de Hunedoara sau Ioan Corvin (n. 1407 – d. 1456), a fost ban al Severinului din 1438, voievod al Transilvaniei între 1441-1456 şi regent al Ungariei între 1446-1452, mare comandant militar, tatăl marelui rege al Ungariei Matia Corvin. A repurtat câteva victorii, care au rămas în istorie, împotriva Imperiului Otoman care viza ocuparea Europei. Una dintre cele mai mari bătălii s-a dat în 1456, la Belgrad. Sultanul Mahomed al II-lea a mobilizat, pentru cucerirea Belgradului, forţe impresionante: circa 150.000 de soldaţi, o artilerie de asediu superioară celei folosite împotriva Constantinopolelui şi o flotă ce urma să acţioneze pe Dunăre (60 – 65 de galere şi circa 150 de vase mai mici). Iancu de Hunedoara şi-a întărit garnizoana cetăţii cu 5.000 de mercenari. Cu sprijinul călugărului franciscan Ioan de Capistrano, care a desfăşurat o intensă propagandă pentru o nouă cruciadă antiotomana, Iancu a reuşit să ridice o oaste de circa 30.000 de oameni, în cea mai mare parte vlahi şi sârbi ortodocşi, şi o flotă improvizată formată din 200 de vase. Concepţia strategică modernă a lui Iancu l-a ajutat să-l înfrângă pe sultan în ciuda raportului de forţe defavorabil creştinilor şi să obţină cea mai mare victorie de până atunci a creştinătăţii împotriva turcilor. Ca omagiu, papa Calixt al III-lea a elogiat victoria obţinută de Iancu de Hunedoara ca fiind cel mai fericit moment al vieţii sale şi a decretat, printr-o bulă papală emisă pe 6 august 1456, ca toate clopotele bisericilor catolice din Europa să fie trase în fiecare zi la ora 12.00. Această practică, a trasului clopotelor de amiază, este atribuită în mod tradiţional sărbătoririi internaţionale a victoriei în bătălia de la Belgrad, contra oştirii otomane a sultanului Mehmed al II-lea, Cuceritorul Constantinopolului. Voievodul transilvan a murit însă la câteva zile după victorie, pe 11 august 1456, în tabăra de la Zemun, din cauza ciumei. Mormântul acestuia se află în Catedrala Romano-Catolică de la Alba Iulia, iar pe sarcofagul de piatră al voievodului sunt ilustrate scene de luptă. Pe piatra sa funerară stă scris s-a stins lumina lumii. Până şi sultanul Mahomed al II-lea (Mehmed II) i-a adus omagiul său: Cu toate că a fost inamicul meu, la moartea lui m-am întristat, pentru că lumea nu a mai cunoscut, niciodată, un asemenea om.

Alături de monumentul funerar al lui Iancu de Hunedoara se află cele ale fratelui său, Ioan, mort la 1442, şi al fiului său, Laszlo (Ladislau de Hunedoara), decedat la 1458, pe al cărui sarcofag este inscripţionată stema Huniazilor. În nava nordică a catedralei se află sarcofagul reginei Izabella și cel al lui Ioan Sigismund, primul principe al Transilvaniei și rege (titular) al Ungariei. În absida navei laterale nordice se află capela Lazo unde pot fi observate câteva fresce din epoca Renașterii.

Privind către înălțimile Catedralei Romano-Catolice Sfântul Mihail, cel mai valoros monument de  arhitectură romanică și gotică din Transilvania, vedem de fapt peste 800 de ani de istorie „fixați” în marmură nepieritoare. Călcând pe pavimentul catedralei vom aduce și un pios omagiu marelui român care a fost Iancu de Hunedoara, cel care a salvat Europa de tăvălugul cuceritor al Imperiului Otoman. Astfel am putut rămâne peste veac creștini și liberi… (George V. GRIGORE)

Surse:  wikipedia.org; apulum.ro; triptop.ro; urlaub-in-rumanien.de; calatoriilasingular.ro; wingtsunpadova.it;