Case care plâng

În Bucureşti, oriunde îţi roteşti ochii vezi case care plâng. Mi-a atras în mod deosebit atenţia una ale cărei geamuri sunt sparte, acoperişul este perforat, burlanele originale au fost furate şi înlocuite cu unele mai de Doamne ajută! O astfel de casă ni se înfăţişează astăzi pe strada Episcop Radu (fostă Timişoara) din cartierul Precupeţii Vechi. Casa i-a aparţinut lui Alexandru Dimitriu, datează din 1933 şi este realizată în stil neoromânesc. Este interesant faptul că proprietarul Alexandru Dimitriu, tinichigiu ornamentist de meserie, şi-a pus amprenta, prin ornamentele sale, pe numeroase clădiri din Bucureşti şi din ţară. A lucrat la cupola Palatului Patriarhiei împodobită cu statuia unui vultur cu aripile desfăcute, la acoperişurile bisericilor Sfinţii Voievozi, Precupeţii Vechi, Popa Tatu şi Sfântul Silvestru. După planurile arhitectului Petre Antonescu şi prin priceperea mâinilor sale au ieşit mici capodopere pentru Primăria Capitalei (între 1906-1910) şi ornamentele deosebite ale cupolei metalice a Ateneului Român (între 1912 şi 1915).

A colaborat cu arhitectul Ion D. Berindey, la Palatul Culturii din Iaşi realizând statuia unui cavaler din fier. Aici este miezul poveştii noastre, pentru că talentatul tinichigiu ornamentist va rămâne marcat de tema cavalerului pe care o va relua de două ori.

Cel de-al doilea cavaler în armură decorează acoperişul casei sale din strada Episcop Radu, casă declarată monument istoric şi aflată într-o stare avansată de degradare. Totuşi cavalerul fără cal a rămas în picioare pe acoperişul imobilului de la numărul 29. Foarte creativ ne apare părintele cavalerului în armură, prin simplul fapt că personajul celebru, învecinat cu cerul, are în mână un ciocan, semn distinctiv al breslei meşterilor fierari. Păcat de talentul meşterului, păcat pentru memoria întinată, prin dezinteresul proprietarilor şi al autorităţilor pentru casă şi, până la urmă, păcat de raritatea cu care întâlnim asemenea ornamente pe clădirile Bucureştiului.

Cel de-al treilea cavaler în armură de pe actuala Primărie a Sectorului 1 din bulevardul Banu Manta, ultimul creat de Alexandru Dimitriu, a fost comandat în 1929 şi este cea mai cunoscută figură de metal pe două picioare aşezată pe un acoperiş. Măcar aici autorităţile locale au dres busuiocul şi au dispus realizarea unei replici a cavalerului din înaltul Cetăţii lui Bucur la nivelul solului, printre paşii trecătorilor. (Ciprian C. VASILESCU)