Casa Miclescu – locul unde nu s-a întâmplat nimic… de bine!

Pentru cei care au văzut filmul Felix şi Otilia, casa familiei Giurgiuveanu  reprezintă modelul casei boiereşti în care s-ar muta cu toate rubedeniile. Dacă respectiva construcţie ar avea un teren măricel şi s-ar afla şi pe bulevardul Kiseleff ar fi o mină de aur. Aşa au şi stat lucrurile în trecut. Casa a fost o clădire impozantă construită în stil neoromânesc la începutul secolului al XX-lea, dar, din păcate, nimic nu mai aminteşte azi de trecutul ei măreţ. Se remarcă prin starea avansată de degradare, printre reşedinţe de lux şi ambasade. Deşi a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din municipiul Bucureşti din anul 2015, având codul de clasificare B-II-m-B-18996, îşi trăieşte de atunci încoace ultimii ani de agonie. Şi, pentru ca agonia să nu se vadă decât la o privire mai atentă, casa a fost mascată oarecum de un gard întărit, dar nefinalizat, de culoare gri. Nu este totuşi complicat să descoperi o istorie adevărată pe Şoseaua Kiseleff la nr. 35-37. Planurile pentru construcţia clădirii au fost realizate de marele arhitect Ion Mincu. Lucrările au început în anul 1900, dar au fost întrerupte deoarece pictorul G.D. Mirea, cel care îşi propunea să o ridice, nu a mai avut bani. Casa a fost cumpărată în 1904 de avocatul Jean Miclescu, un descendent al familiei boiereşti moldoveneşti Miclescu, care a dat bani pentru finalizarea construcţiei. Tavanul a fost decorat cu picturi. În perioada antebelică şi apoi şi în cea interbelică această clădire a devenit unul dintre cele mai mondene locuri ale Bucureştiului, aici organizându-se baluri elegante şi întâlniri săptămânale ale aristocraţilor acelor vremuri, precum membri ai familiilor Cantacuzino, Brâncoveanu, Sturdza, Carp, Băleanu, Balş, Greceanu sau Odobescu. Autorităţile comuniste instalate în România după abdicarea Regelui Mihai I au decis să nu îi mai plătească pensia colonelului Miclescu, invalid din Primul Război Mondial şi fiul primului proprietar, iar fostul ofiţer a refuzat, în semn de protest, să mai achite impozitul pe locuinţă. Casa a fost naţionalizată de stat în 1948 şi trecută în patrimoniul ICRAL Herăstrău, iar bătrânul colonel a primit trei luni de închisoare. Soţia colonelului a refuzat să părăsească imobilul, fiind nevoită să se mute în camerele servitorilor. ICRAL-ul a închiriat imobilul Uniunii Artiştilor Plastici, care l-a împărţit în 7 apartamente. Printre cei care au locuit aici a fost familia pictorului Ştefan Szönyi. Fiica acestuia, Julieta, a jucat rolul Otiliei în filmul Felix şi Otilia. Colonelul Miclescu, fostul proprietar al clădirii, a refuzat să părăsească imobilul şi a devenit chiriaş în propria locuinţă, locuind astfel timp de aproximativ 40 de ani într-o baie de la subsolul casei. Generalul francez Charles de Gaulle, devenit preşedinte al Republicii Franceze, a vizitat România în anul 1968, cerând să-şi vadă foştii colegi de la Şcoala Superioară de Ofiţeri de la Saint Cyr. Printre foştii săi colegi fusese şi colonelul Miclescu, iar astfel şeful statului francez a decis să locuiască aici pe durata vizitei sale în România.  Bătrânul colonel Radu Miclescu a decedat în februarie 1990 în mica odaie în care locuise 40 de ani. Descendenţii săi au vândut drepturile de proprietate în 1994 fostului antrenor al echipei F.C. Steaua Bucureşti, Dumitru (Ţiţi) Dumitriu şi lui Ilarian Puşcoci. Deoarece nu li s-a permis să construiască pe terenul de 3000 metri pătraţi din centrul capitalei, cei doi proprietari au lăsat clădirea monument istoric în paragină. Dacă imobilul ar dispărea pe cale naturală, proprietarii ar avea de valorificat 3.000 de metri pătraţi în cea mai scumpă zonă a Capitalei. Casa a început să se degradeze: curtea este năpădită de buruieni, geamurile sunt sparte, plafonul a căzut pe mai mult de jumătate din suprafaţa construită, mobilierul vechi a fost pus pe foc de vagabonzii care s-au adăpostit aici în decursul timpului. Reprezentanţii Ministerului Culturii au încercat, încă din 2001, să ia legătura cu proprietarii clădirii pentru a rezolva problema, dar aceştia nu s-au arătat interesaţi de soluţiile propuse. Ministerul Culturii i-a dat în judecată pe cei doi proprietari în anul 2006 pentru infracţiunea de distrugere a unui monument istoric, dar Judecătoria Sectorului 1 a decis neînceperea urmăririi penale pe motiv că atitudinea de pasivitate cu privire la degradarea unui bun nu prevede sancţiune, ci doar împiedicarea măsurilor de conservare ori de salvare a unui bun sau înlăturarea măsurilor luate în acest sens. Ministerul Culturii a cerut în numeroase rânduri primarului de la acea vreme, Adrian Videanu, să declanşeze procedura de expropriere a clădirii pentru cauză de utilitate publică, cu despăgubirea celor doi proprietari. După alegerea ca primar a lui Sorin Oprescu a fost reluată această procedură, Primăria Capitalei hotărând să aloce, potrivit proiectului de buget pe 2012, suma de 2 milioane de lei pentru exproprierea în baza cauzei de utilitate publică a casei de pe Şoseaua Kiseleff de la nr. 35-37. Oprescu a plecat de la Primăria Capitalei şi Casa Miclescu a rămas să se degradeze în continuare. Actualul edil şef al Capitalei a transmis prin reprezentanţii săi: Chiar astăzi depunem la Ministerul Culturii documentaţia pentru obţinerea avizului necesar exproprierii. – Declaraţie pentru HotNews.ro, la începutul lunii martie a acestui an.
…De atunci, primăvara şi-a intrat serios în drepturi, dar cu excepţia schimbării peisajului de iarnă cu cel de primăvară, pe terenul pe care este aşezată Casa Miclescu nu se vede niciun progres. Aşadar, pot spune fără menajamente că pe Şoseaua Kiseleff la nr 35-37 este locul unde nu s-a întâmplat nimic… de bine! (Ciprian C. VASILESCU)