Casa de târgoveţ din Bucureşti devine Centrul de informare şi promovare a patrimoniului cultural

De curând au început lucrările de restaurare a uneia dintre celei mai vechi, mai frumoase şi mai reprezentative clădiri din Capitală, „Casa de târgoveţ”, situată pe Calea Şerban Vodă nr.33 (cunoscută şi sub numele de „Casa Voina”, după numele ultimului proprietar înainte de naţionalizare). Este un monument istoric care a trecut prin foarte multe transformări de-a lungul timpului. Pentru a valoriza cu adevărat acest imobil, de anul viitor aici va fi „Centrul de informare şi promovare a patrimoniului cultural”. Investiţia, în valoare de 438.000 de euro, este finanţată de Institutul Naţional al Patrimoniului prin Programul Naţional de Restaurare. Specialiştii institutului vor urmări ca procedurile de restaurare şi punere în valoare a monumentului istoric să se deruleze conform calendarului stabilit. Capitala va beneficia de un centru de informare şi promovare a patrimoniului cultural ce va permite, totodată, organizarea unor expoziţii tematice, a unor evenimente culturale, concerte şi conferinţe.

Strada pe care se află „Casa de Târgoveţ” se numea în epocă „Podul Beilicului”, de la cuvântul „bey”, titlu acordat în Imperiul Otoman oficialilor de rang înalt. Asta ne spune ceva despre importanţa acestei artere, pe vremuri, întrucât pe aici treceau, în drumul lor spre Curtea Domnească, domnitorii Ţării Româneşti numiţi de la Istanbul. Denumirea de „Casa de Târgoveţ” ne indică un proprietar ce aparţinea clasei în formare a micii burghezii, asemeni majorităţii locuitorilor din Mahalale Bucureştiului: orăşeni mobili şi întreprinzători. De altfel, detaliile casei vorbesc şi ele despre o perioadă de schimbări importante, inclusiv în ceea ce priveşte standardul de viaţă al bucureştenilor şi aspiraţiile lor. Influenţele balcanice sunt vizibile în prispa cu arcade în acoladă, stâlpi de lemn şi capiteluri sculptate. Fiind ridicată pe terenul mlăştinos din lunca inundabilă a Dâmboviţei, construcţia are beciul foarte înalt, cu grinzi masive din stejar. Vizibila diferenţă de aspect dintre faţadă şi restul casei este, de exemplu, un astfel de efect al transformării oraşului şi gusturilor. Faţada a fost modificată de mai multe ori, şi chiar împinsă cu aproximativ doi metri, micşorând astfel casa, pentru a face loc lărgirii şi modernizării străzii. În timp ce faţada s-a înscris în linia neoclasică dată de clădirile mai noi de pe stradă, restul casei, cu structură asemănătoare caselor ţărăneşti cu foişor şi cu arcade de lemn în acoladă, a rămas neschimbată din 1790.

De-a lungul secolului XX, casa a îndeplinit mai multe funcţii, de la atelier de tapiţerie, la sediu de instituţie publică, şi a trecut prin mai multe etape de restaurare. Deceniul al doilea al secolului XXI i-a adus o nouă viaţă, ca spaţiu de întâlnire, de inspiraţie şi de explorare a patrimoniului cultural, prin iniţiativa mai multor asociaţii şi grupuri de artişti, arhitecţi sau entuziaşti de istorie şi cultură, care au organizat aici diferite evenimente. Începând cu anul 2021, casa, în noua sa calitate de sediu al Centrului Naţional de Informare şi Promovare a Patrimoniului Cultural, a devenit un punct de conexiune pentru toţi cei interesaţi de valoarea culturală a ceea ce ne înconjoară, un spaţiu în care să descoperi, să înveţi şi să acţionezi. Cu „noile haine”, pe care le va primi odată cu această restaurare, „Casa de Târgoveţ” din Calea Şerban Vodă 33, sector 4, Bucureşti, va fi o adevărată bijuterie muzeală şi nu numai. (George V. GRIGORE)

Surse: patrimoniu.ro; infocentrum.ro; b365.ro; laviitor.patrimoniu.ro; e-zeppelin.ro; bercenidepoveste.ro; bucuresti-centenar.ro; tarancutaurbana.ro, agerpres.ro; evenimentemuzeale.ro