Casa cu ferestre luminate din Iaşi, un altar al literaturii moldave

Cunoscută în Iaşi drept casa cu ferestre luminate, Casa memorială Vasile Pogor este în prezent un muzeu municipal, secţie a Muzeului Literaturii Române din Iaşi, amplasat pe str. Vasile Pogor, la nr. 4. Muzeul prezintă dezvoltarea literaturii române, cu precădere de pe teritoriul Moldovei, începând cu anul 1800 şi până în zilele noastre. Construit pe la 1850 de către vornicul Vasile Pogor şi soţia sa Zoe, imobilul are un lung istoric legat de viaţa culturală a oraşului, fiind loc de întâlnire pentru intelectualitate, sediu al Societăţii literare Junimea (fondată în 1863) şi al revistei Convorbiri literare (fondată în 1867). Cumpărată în 1901 de principesa Maria Moruzzi, care modifică intrarea principală şi schimbă faţadele, aşezând deasupra balcoanelor blazonul familiei, casa va fi moştenită de fiul ei, Gheorghe Brătianu, care, în 1938, când pleacă la Bucureşti, o închiriază rezidenţei regale din Iaşi. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, casele Pogor au fost sediu al comandamentelor trupelor sovietice. După 1945, a găzduit alte instituţii. A fost restaurată în 1968 în vederea amenajării muzeului şi reparată după cutremurul din 1977.
Clădirea destinată spaţiului muzeal este compusă din douăsprezece încăperi ale expoziţiei permanente şi o clădire anexă, inaugurată în 1994, care protejează intrarea în catacombele Casei Pogor, restaurate în perioada 1993-1994. În anul 1994 au fost finalizate lucrările de consolidare şi restaurare a subteranelor – vestigii datând din secolele XVI-XVII. Aceste hrube au avut multiple destinaţii, printre care: spaţiu de tezaurizare, de depozitare, de refugiu etc. Familiile Coroi, Cerchez (tatăl şi fiul), Pogor (tatăl şi fiul), Moruzzi şi Brătianu au dezvoltat pe trei niveluri actualele pivniţe. Săpăturile arheologice au relevat locuinţe subterane (bordeie din secolele XVI-XVII). Muzeul a beneficiat de lucrări de restaurare în perioada 1994-2006. Expoziţia permanentă a fost reorganizată şi inaugurată la 13 octombrie 2006. Sunt prezentate principalele etape şi curente literare din ultimele două secole: perioada scriitorilor Costache Conachi, Vasile Alecsandri, Alexandru Donici, Salonul Daciei Literare, scriitorii paşoptişti şi unionişti, momentul fondării Societăţii Junimea şi scriitorii junimişti (Titu Maiorescu, Vasile Pogor, P.P. Carp, Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Ion Slavici şi alţii), literatura de la Contemporanul şi Viaţa Românească, perioada Garabet Ibrăileanu, sala Masa Umbrelor, sala scriitorilor Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Alexei Mateevici, Calistrat Hogaş, perioada interbelică (George Bacovia, Magda Isanos, Eusebiu Camilar, Nicolae Labiş). La parterul casei se află biblioteca muzeului. Sunt expuse obiecte cu valoare memorială, tapiserii, tablouri din secolul al XIX-lea, manuscrise (Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, George Topârceanu, Otilia Cazimir, Mihai Codreanu), fotografii originale, ediţii prime pe parcursul a 150 de ani. În această casă, în 1874, revenit de la Viena, a fost găzduit şi Mihai Eminescu, după ce, în 1872, citise la şedinţele Junimii. Poetul şi-a petrecut mult timp întru studiu şi creaţie în biblioteca lui V. Pogor. În muzeu se pot admira, printre altele, bastonul din lemn de abanos cu mâner de argint, care i-a aparţinut lui Costache Conachi; un tablou (Cap de bărbat) în ulei, semnat de Gh. Asachi; piese de mobilier care au aparţinut lui Mihail Kogălniceanu, Titu Maiorescu, I.L. Caragiale, Iacob Negruzzi, Garabet Ibrăileanu, I.M. Melik etc; un pian Steinway & Sons (model 1859), care i-a aparţinut lui Duiliu Zamfirescu, sau patefonul His Masters Voice, care a aparţinut lui G. Ibrăileanu. În Sala Rarităţi, se găsesc obiecte unice: inelul sigilar din aur, cu piatră roşie, al lui Mihai Eminescu; ceasul de buzunar, din argint, al lui Ion Creangă; ceasul de buzunar, din argint, al lui Vasile Pogor; ceasul din aur al lui Eremia Grigorescu; cartea de rugăciuni – manuscris a principesei Maria Gh. Sturdza, născută Ghica – una dintre puţinele cărţi rămase din celebra Bibliotecă Miclăuşeană; călimara din marmură a lui Mihail Kogălniceanu; cerceii din aur şi ametist ai actriţei Agatha Bârsescu; broşa din aur, confecţionată dintr-o monedă, a Veronicăi Micle… (George V. GRIGORE)