Vreau să vă aduc astăzi în centrul atenţiei un pictor din România pe care îl urmăresc de mult timp cu mare plăcere. Este vorba despre Carmen Lemnaru. Am vrut să văd ce mai face.
– Bun găsit, ce mai faceţi, ce lucraţi? Ce tehnică folosiţi pentru tablourile dumneavoastră.
– Vă spun şi eu Bună ziua! Am pictat în acrilic… Pictez ce simt ca să pot transmite o emoţie…
– Minunat spus. Ce vă propuneţi pentru finalul anului 2025, dar şi pentru anii următori?
– Nu îmi fac planuri. Vreau să învăţ să pictez folosind şi foiţe de aur şi argint.
– Abia aştept să văd cum vor arăta lucrările dumneavoastră cu această tehnică aparte. Cum vedeţi lumea artei în prezent? Ce părere aveţi despre raportul public – pictură?
– Mă întristează mult lipsa de interes faţă de pictură a publicului. Parcă interacţionăm numai câţiva oameni, care avem ca hobby pictura…
– Adevărat ce spuneţi. Să sperăm că lucrurile se vor schimba şi va fi un interes mai mare pentru pictori, în general, şi pentru lucrările lor, în special.
Să vedem şi nişte lucrări pe care le semnaţi dumneavoastră…
CONCLUZIA? De fiecare dată când privesc un tablou semnat, în mod inconfundabil, de Carmen Lemnaru, stau minute bune şi admir fiecare detaliu. Este evident că ne aflăm în faţa unui creator aparte, care are multe calităţi artistice, doamna Carmen Lemnaru. Îi dorim din inimă energie, inspiraţie, noi şi noi tablouri, participări la manifestări expoziţionale.
Multă sănătate tuturor şi nu uitaţi să …zâmbiţi!
Aristotel BUNESCU
https://agentiadepresaculturalasisportiva.wordpress.com

