Calcule. Calculele.

Planu-n târg şi vulpea-n crâng! Sau, dacă vreţi, hai să târguim blana ursului din pădure!
La sfârşitul săptămânii trecute, a început la Bruxelles reuniunea celor 27 de lideri europeni, în încercarea de a-şi depăşi profundele divergenţe legate de planul de relansare a economiei europene, marcată de criza coronavirus. Pe masa negocierilor, un fond de 750 miliarde euro pentru relansarea economiei europene, dar şi bugetul multianual al UE (2021-2027) de 1.074 miliarde euro. Este nevoie de unanimitatea celor 27, aşa că un compromis este foarte dificil de obţinut. Grupul „frugalilor” (Olanda, Austria, Danemarca şi Suedia), la care s-a raliat şi Finlanda, rezistă presiunilor Germaniei şi Franţei de a accepta un plan de care să beneficieze cele mai afectate ţări de pandemie, cu Spania şi Italia în frunte, dar impun şi diminuarea granturilor din totalul fondurilor de relansare economică – informează agenţiile internaţionale de presă.
Preşedintele României a declarat la plecare: Noi avem nevoie de aceşti bani, avem planuri mari, avem nevoie de bani europeni (…) Sunt relativ optimist că, în final, pentru România sumele vor fi rezonabile, vor fi consistente, dar dacă m-aţi întreba dacă vom finaliza discuţiile astăzi şi mâine, cred că nimeni nu poate să răspundă. (…) Mă aştept, deci, la negocieri destul de complicate. Este chiar posibil să trebuiască, după un timp, să revenim, să finalizăm aceste negocieri. Duminică, declara acelaşi optimism moderat.
Da, avem nevoie de aceşti bani! Mai ales că Planul de Relansare Economică propus de Guvernul Orban contează mult pe banii de la UE.
Nu ar fi prima dată când nu ne „armonizăm” cu calculele. Când, tot în urma unor negocieri, am avut bani, nu i-am folosit, nu ne-au ieşit planurile! Când ne-am făcut plan…
Poate ar fi bine să ne aducem aminte că la putere este partidul care a promovat doctrina economică Prin noi înşine, în prima jumătate a secolului XX. În articolul Prin noi înşine, publicat în mai 1905 în ziarul Voinţa Naţională, economistul Vintilă I.C. Brătianu exprima „convingerea nestrămutată că prin noi înşine putem să ne desvoltăm pe toate căile.” Mai există „convingerea nestrămutată”? Înseamnă aceasta să fim mai puţin europeni? În niciun caz, dar este evident că fiecare ţară îşi cunoaşte interesele şi acţionează, şi în jurul mesei negocierilor, în favoarea propriei dezvoltări. Şi nu este vorba numai de marile puteri. „Frugalii” o demonstrează!
Interesul nostru care este? Îl ştim măcar noi, ca să putem să-l promovăm?
Într-o balanţă virtuală, ce atârnă mai greu în dezbaterile acestor zile în România: Planul de Relansare Economică, Coronavirusul, vacanţa? Dar la alţii cum e? Avem un plan B, pentru cazul în care negocierile de la Bruxelles diminuează sumele sperate de noi? Ştim care ne sunt priorităţile? Am calculat?! (Mioara Vergu-Iordache)