Bune practici privind elaborarea unui articol ştiinţific
Data:
19 decembrie 2018
Universitatea Spiru Haret în colaborare cu Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România – UZPR au organizat în zilele de 14 şi 15 decembrie 2018, la Premium Wellness Institute, sala de Conferinţe şi Evenimente, strada Dumitru Brumărescu nr.1-3, sector 4, Bucureşti, workshop-ul Bune practici privind elaborarea unui articol ştiinţific.
S-a discutat despre: • Elementele structurale ale unui articol ştiinţific • Redactarea unui articol ştiinţific • Modalităţi de prezentare a unui articol ştiinţific • Criterii relevante în alegerea unei reviste ştiinţifice • Bune practice privind optimizarea citărilor • Criterii de evaluare a performanţei ştiinţifice • Plagiatul, legislaţia antiplagiat şi etica cercetării • Publicarea gratuită a rezultatelor cercetării ştiinţifice în reviste indexate în Web of Science • Cercetarea economică în contextual general al cercetării ştiinţifice • Baze de date internaţionale în domeniul ştiinţelor economice.
Un om de ştiinţă îşi dedică viaţa cercetării. Rezultatele activităţii lui sunt împărtăşite către confraţi, fie ei cercetători cu experienţă sau începători. Dar orice om de ştiinţă ştie, oare, cu adevărat, cum trebuie să-şi redacteze articolele, astfel încât ele să fie clare, să pună în evidenţă ideile esenţiale, să nu se piardă în detalii neconcludente şi, de ce să nu recunoaştem, plictisitoare?
Workshop-ul Bune practici pentru elaborarea unui articol ştiinţific a avut ca scop limpezirea tehnicilor pe care ar trebui să le stăpânească fiecare dintre oamenii de ştiinţă, pentru ca rezultatele lor să fie maxim valorificate; de asemenea, acesta a fost deosebit de util pentru jurnaliştii care se ocupă de lumea ştiinţifică, de descoperirile sau de evenimentele care o definesc.
Evenimentul desfăşurat pe 14-15 decembrie 2018, în sediul modern şi ofertant al Premium Wellness Institute, a fost organizat în colaborare cu Universitatea Spiru Haret, sub patronajul Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, organizaţie care, foarte curând, în ianuarie 2019, îşi va aniversa Centenarul.
După deschiderea oficială a workshop-ului, a cărei gazdă a fost prof. univ. dr. Eduard Ionescu, prorector al Universităţii Spiru Haret, prezentările au fost susţinute de:
– prof. univ. dr. Vasile Dinu, membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR); redactor-şef al revistei Amfiteatrul economic;
– Doru Dinu Glăvan, preşedintele UZPR;
– prof. univ. dr. Puiu Nistoreanu, membru al UZPR, membru al Consiliului Ştiinţific al revistei Amfiteatrul economic;
– conf univ. dr. Dan-Cristian Dabija, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca;
– prof. univ. Gheorghe Săvoiu, Universitatea din Piteşti;
– conf. univ. dr. George Lăzăroiu, Universitatea Spiru Haret, editor strategie Taylor & Francis/EPAT şi SAGE/PFIE, editor secţiune Springer/EEPAT.
Cu această ocazie, a avut loc lansarea cărţii A concepe, a redacta şi a publica un articol ştiinţific. O abordare în contextul cercetării economice. (Editura ASE, 2017), semnată de Vasile Dinu, Gheorghe Săvoiu şi Dan-Cristian Dabija.
De asemenea, Editura Fundaţiei România de Mâine a fost prezentă la eveniment cu o serie de volume din domeniile: economie, jurnalism, drept, istorie, eseistică etc.
Discuţiile vii, întrebările adresate de către participanţi, precum şi concluziile stabilite în finalul evenimentului au dovedit interesul pentru subiectul dezbătut şi, în egală măsură, utilitatea acestuia în lumea academică. (Odilia ROŞIANU)
O temă de dezbatere actuală rămasă deschisă. Cercetarea economică între performanţă şi etică
• Recenzia cărţii A concepe, a redacta şi a publica un articol ştiinţific. O abordare în contextul cercetării economice. Autori: Vasile Dinu, Gheorghe Săvoiu, Dan-Cristian Dabija
Cu ocazia worhshopului Bune practici pentru elaborarea unui articol ştiinţific, organizat de Universitatea Spiru Haret în zilele de 14-15 decembrie 2018, a avut loc lansarea ediţiei a doua a cărţii A concepe, a redacta şi a publica un articol ştiinţific. O abordare în contextul cercetării economice, autori: Vasile Dinu, Gheorghe Săvoiu, Dan-Cristian Dabija, Editura ASE. Cartea cuprinde: Argument, Prefaţă, şapte capitole.
În capitolul 1 – Cercetarea economică şi comunicarea rezultatelor acesteia în contextul general al cercetării ştiinţifice – este sistematizat conceptul de cercetare ştiinţifică pe componentele sale structurale, este prezentată tipologia cercetării economice moderne şi sunt explicate ciclurile cercetării ştiinţifice. Găsim, de asemenea, o descriere a modalităţilor de comunicare a rezultatelor cercetării ştiinţifice. Menţionez referinţa autorilor, în contextul abordării cercetării economice, la cercetarea aplicată şi la dezvoltarea experimentală (pag. 20). Se remarcă rigoarea metodologică a separării tipurilor de cercetare economică. Metodologia respectivă va putea fi utilă atât în managementul public, cât şi la revederea modului de încadrare a unor activităţi sau proiecte în categoria „cercetare economică”.
Capitolul 2 – Structura şi optimizarea citării unui articol ştiinţific – cuprinde elementele structurale ale unui articol ştiinţific şi o serie de indicaţii sau sfaturi pentru optimizarea citării unui articol ştiinţific. S-a clarificat importanţa unui aspect important pentru autorii de articole ştiinţifice: importanţa scrierii numelui în acelaşi mod la toate articolele. Este utilă precizarea că articolele semnate în modalităţi diferite vor fi preluate în bazele de date ca având autori diferiţi (pag. 108).
Capitolul 3 – Redactarea unui articol ştiinţific – tratează stilul de redactare a unui articol ştiinţific, sistemele actuale de prezentare a bibliografiei, regulile privind tehnoredactarea. Am identificat ca având o utilitate mare pledoaria pentru utilizarea instrumentelor software în realizarea unei biblioteci digitale proprii (pag.213-217).
Capitolul 4 – Plagiatul, legislaţia antiplagiat şi etica cercetării – este consacrat unei teme de etică a cercetării devenită subiect al agendei publice. Deşi nu acoperă decât în mică parte problemele de etică, plagiatul rămâne în continuare în atenţia cercetării. Prin conţinutul său, acest capitol răspunde nevoilor de informare riguroasă referitoare la plagiat. Sunt incluse aspecte privind raportul dintre textul original şi plagiat, legislaţia antiplagiat, diversitatea tipologică a plagiatului, cum poate fi prevenit şi chiar evitat un plagiat.
Capitolul 5 – Evaluarea performanţei ştiinţifice în mediul universitar economic – este un adevărat ghid de îndrumare a tinerilor cercetători care doresc să-şi organizeze o carieră în învăţământul superior. Găsim în acest capitol criteriile de evaluare a performanţei ştiinţifice, evaluarea cantitativă şi evaluarea calitativă a performanţei ştiinţifice. Sunt prezentate, atât reglementările actuale, cât şi cele anterioare, însoţite de explicaţii şi comentarii, dar şi indicaţii practice. Cartea deschide o temă de dezbatere deosebit de utilă astăzi: adecvarea la profilul economic a domeniilor de cercetare ale cadrelor didactice de la discipline cum ar fi matematică, drept, limbi străine, sociologie etc care predau la specializări economice. Este inserată corect recomandarea ca aceste cadre didactice să ţină cont de aplicarea cunoştinţelor predate în ştiinţele economice (pag.285). Pentru a fi consecvenţi, trebuie însă să fie regândite şi priorităţile de cercetare ale cadrelor didactice de la discipline economice predate altor specializări, cum ar fi drept, ştiinţe sociale etc.
Capitolul 6 – Baze de date în domeniul ştiinţelor economice – oferă informaţii utile pentru documentare şi evaluare a cercetării ştiinţifice economice. Cuprinde informaţii despre principalele baze de date internaţionale care indexează reviste din domeniul economic, prezentarea detaliată a Web of Science, Scopus şi ScienceDirect, registrele internaţionale, bibliotecile şi cataloagele virtuale.
În ultimul capitol – Criterii relevante în alegerea revistelor ştiinţifice din domeniul economic – sunt tratate probleme cum ar fi ierarhiile internaţionale ale revistelor din ştiinţele sociale, indicatorii scientometrici, profilul ştiinţific al celor mai relevante reviste economice în funcţie de indicatorii scientometrici din Web of Science şi Scopus, editurile şi grupurile de edituri din domeniul ştiinţelor economice. Capitolul permite aprofundarea cunoştinţelor privind indicatorii scientometrici. Găsim indicatorii scientometrici calculaţi de Web of Science, Scopus, Google Scholar, Index Copernicus, Ideas/RePEc (Research Papers in Economics), UEFISCDI.
Cartea va fi utilă tuturor celor care fac cercetare economică şi celor care utilizează sau ar trebui să utilizeze rezultatele cercetării economice.
În prima categorie, a celor care fac cercetare economică, se află cercetătorii din domeniul economic aflaţi în unităţi de învăţământ superior sau cercetare-inovare-dezvoltare, personalul cu atribuţii de cercetare din proiecte cu finanţare publică sau privată având obiective de inovare economică sau socială. Studenţii şi masteranzii din domeniul economic au, la rândul lor, în programă, o componentă importantă de cercetare. La proiectarea carierei şi în programarea fiecărui nou pas în evoluţia profesională este bine ca cercetătorii din domeniul economic să consulte această carte.
Aş fi bucuros să am certitudinea că oamenii politici, indiferent dacă au sau nu ataşate titluri ştiinţifice, ştiu unde să caute pentru a vedea rezultatele cercetării ştiinţifice şi că pot să selecteze rezultatele cercetărilor economice în scopul bunei guvernări.
Toţi utilizatorii potenţiali menţionaţi îşi pot îmbunătăţi parametrii dacă vor citi cartea A concepe, a redacta şi a publica un articol ştiinţific. O abordare în contextul cercetării economice. Recomand această carte şi sper că va deveni un reper în elaborarea materialelor la discipline legate de etica cercetării, metodologia şi evaluarea cercetării, documentare şi informare în ştiinţele economice. (Conf.univ.dr. Aurelian Virgil BĂLUŢĂ)
Numărul 808
