Părintele Valerian, fostul actor Dragoş Pâslaru, s-a mutat la un schit din judeţul Vâlcea, unde are nevoie de ajutor pentru restaurarea lăcaşului de cult. Dragoş Pâslaru era cunoscut drept un actor de mare perspectivă, dar acesta a luat decizia de a renunţa la scenă, optând pentru viaţa monahală. În 2016, la 65 de ani, a fost hirotonit preot, după mulţi ani de nevoinţă la Mănăstirea Pătrunsa şi în peşterile ascunse ale Builei – Vânturariţei. În prezent, Părintele Valerian încearcă să restaureze o biserică şi să întemeieze o mănăstire, iar pentru aceasta are nevoie de ajutor. Biserica de zid cu turlă Buna Vestire – Sfântul Ioan Botezătorul, ctitorie a preotului Constantin şi a lui Iftenie, fiind declarată monument istoric, nu poate fi restaurată fără autorizaţie de construcţie şi cu aviz de la Ministerul Culturii. Biserica este micuţă, construită pe la 1800, dar e foarte frumoasă şi poate fi salvată. Ea se află în cătunul Ţănculeşti, care ţine de satul Vătăşeşti, com. Goleşti, din jud. Vâlcea. Din satul Vătăşeşti se face un drum forestier (de pământ) de aprox. 3 km. Dacă plouă, drumul devine greu practicabil, ultima jumătate trebuind parcursă pe jos (se formează şleauri adânci în noroi, care nu pot fi trecute decât cu o maşină mare sau tractor). Părintele Valerian locuieşte acolo, într-o baracă improvizată lângă biserică. Deocamdată nu sunt chilii. În cătun mai locuiesc doar patru familii, acest loc fiind practic izolat faţă de sat. Concret, deşi părintele nu a cerut ajutor, există propunerea de a fi ajutat cu bani şi ceva alimente. Pe lângă cei care vor să doneze, se încearcă constituirea unei echipe, după modelul Voluntari în Apuseni, care să parcurgă pe jos, cu rucsacul în spate, drumul inaccesibil spre acest loc, spre a duce acolo cele necesare.
Părintele Valerian Pâslaru este un călugăr cu o viaţă deosebită, întâlnirea acestuia cu părintele Ghelasie Gheorghe de la Mănăstirea Frăsinei făcându-l să părăsească actoria şi să îmbrăţişeze călugăria. Potrivit celor cunoscători, Dragoş Pâslaru, renumit mai ales pentru interpretarea personajului Horia Sima din filmul Drumeţ în calea lupilor, filmat în anul 1988, a fost unul dintre cei mai importanţi actori pe care i-au avut scena şi filmul românesc. S-a născut în anul 1951. După ce îşi termină studiile, ajunge actor pe scena Teatrului Nottara din Bucureşti. În urma căsătoriei cu o scenografă, va avea un fiu. Filmele care l-au făcut cunoscut sunt următoarele: O lacrimă de fată (1980); Pruncul, petrolul şi ardelenii (1981); Secvenţe (1982); Singur de cart (1983); Ochi de urs (1983); Întoarcerea din iad (1983); Umbrele soarelui (1986); Drumeţ în calea lupilor (1988); Şobolanii roşii (1990); A unsprezecea poruncă (1991); Balanţa (1992); O vară de neuitat (1994); Domnişoara Christina (1996); Capul de zimbru (1996) şi Femeia în roşu (1997). Din cauza protestelor sale împotriva conducerii instalate după Revoluţia din anul 1989, proteste deosebit de puternice, autorităţile l-au numit legionar, manipulând opinia publică. (O fotografie cu Dragoş Pâslaru îmbrăcat în haina specifică Gărzii de Fier a fost larg răspândită în acea perioadă, fără a se menţiona că fotografia era luată din filmul Drumeţ in calea lupilor, în care actorul a jucat rolul lui Horia Sima.) A protestat în Piaţa Universităţii şi a fost crunt bătut de mineri, care l-au recunoscut pe acesta după fotografia amintită. În urma bătăilor suferite, în dimineaţa zilei de 14 iunie 1990, Dragoş Pâslaru a intrat în comă, vreme de câteva zile el luptându-se cu moartea, pe patul Spitalului de Urgenţă din Bucureşti. Fiind numit „erou” de către un reporter, actorul român a spus: „Erou, eu?! Adevăraţii eroi sunt doar cei de sub iarbă.” După ce şi-a revenit din comă, ieşind din spital, tânărul a simţit chemarea înaltă a unei trăiri monahale.
În anul 1990, la vârsta de 39 de ani, Dragoş Pâslaru merge la Mănăstirea Frăsinei, cunoscută drept Athosul românesc, din pricina regimului ei aspru de vieţuire, asemănător cu cel de pe Sfântul Munte. Când autorităţile i-au cerut noului vieţuitor de la Frăsinei să le spună tot ce ştie despre evenimentele din iunie 1990, în vederea tragerii la răspundere a celor care l-au maltratat, acesta a spus: „Am luat coarnele plugului dumnezeiesc şi sufletul meu a iertat tot.” Ajuns în mănăstirea vâlceană, va fi luat în grijă de părintele Ghelasie Gheorghe, unul dintre părinţii români cu viaţă sfântă ai vremii noastre. Părintele Ghelasie a trăit şi a murit în rugăciune şi în pace, întru cunoştinţă şi întru închinare; a întors la Hristos pe mulţi rătăciţi şi lepădaţi, pentru că nu a căutat la faţa omului, ci s-a aplecat spre celalalt, luându-l de acolo de unde este, din mocirla în care se zbate, ieşind în întâmpinarea lui, ascultându-i şi chiar asumându-şi ca pe o cruce durerile şi neputinţele aproapelui. În perioada în care a fost frate de mănăstire, Dragoş Pâslaru a fost numit Vasile, după tunderea în monahism fiind numit Valerian. În mănăstire, fratele Vasile a fost rânduit în mai multe ascultări, după cum urmează: îngrijitor de animale, bucătar şi şef al cancelariei monahale. Ani de zile, părintele Valerian s-a nevoit, în post şi rugăciune, într-un schit de lângă Mănăstirea Frasinei. (surse: cinemagia.ro; ziaruldevalcea.ro; wikipedia.org; click.ro; evz.ro; crestinortodox.ro; romaniatv.net)
Pentru donaţiile necesare renovării bisericii şi construcţia aşezământului monahal, sumele pot fi transmise în următoarele conturi bancare:
Donaţii în RON (lei): Cont RO 23 BRDE 390 SV 55879473900, titular cont Pâslaru Dragoş-Vasile.
Donaţii în RON (lei) Cont RO 83 BRDE 390 SV 562 080 73900, titular cont Mănăstirea Sfântul Mucenic Filimon
Donaţii în USD ($) Cont RO 09 BRDE 390 SV 562 085 83900, titular cont Mănăstirea Sfântul Mucenic Filimon
Donaţii în EURO: Cont RO 05 BRDE 390 SV 562 086 63900, titular cont Mănăstirea Sfântul Mucenic Filimon (George V. GRIGORE)
.