Omenirea are nevoie de profeți pentru a afla ce va fi, cum va fi și mai ales când se va întâmpla. Predictibilitatea face parte din natura umană. Foarte mulți oameni își structurează existența pe baza principiului ex-ante, iar pentru asta au scornit mai multe metode de investigare, de la calculul probabilistic și astrologie până la datul în bobi și scuturarea ghiocului. E un fel de înfruntare ineficace a destinului, un obicei găunos. Nu poți fi niciodată îndeajuns pregătit pentru ceea ce va urma și nu poți schimba nimic fiindcă tocmai modul în care gestionezi jocul experiențelor plăcute sau nefaste duce la împlinirea a ceea ce este dat să se întâmple. O mulțime de clarvăzători și cititori în stele se întrec în a povesti viitorul. Printre aceștia, Baba Vanga, celebra prezicătoare din Bulgaria, a făcut-o cu oarecare succes. O femeie simplă, fără prea multă carte, oarbă și aproape surdă, dar cu mare iubire de Dumnezeu, a emis în a doua jumătate a secolului trecut mai multe profeții cutremurătoare. A vorbit deschis, direct, fără a ascunde, precum Nostradamus, în versete încâlcite ceea ce i se înfățișase în propria minte. A fost căutată și ascultată de șefi de stat, capete încoronate, artiști și dictatori, oameni simpli. Unora le-a prezis ascensiunea, altora sfârșitul. A știut despre cutremurele, inundațiile, furtunile și secetele catastrofale, cu mult înainte ca acestea să se întâmple. A văzut cu limpezime viitorul și l-a povestit fără înflorituri. Poate că pragmatica prezicătoare s-a numărat printre cei aleși, printre cei puțini cărora li se înfățișează cele ce vor fi.
Când a simțit că i se apropie sfârșitul, în 1996, a prezis ceea ce se va întâmpla până la finalul mileniului patru: secetă, penurie de apă, lipsa resurselor, atentate teroriste, cataclisme naturale, încălzirea globală, reinstaurarea comunismului în secolul XXIV și, din nou, prăbușirea acestuia după numai douăzeci de ani, atentatele teroriste, dar și un mare război care va porni, în 2022, dinspre Răsărit și se va întinde peste toată Europa. Nu vreau să alunec în misticism, dar cam tot ce a prezis s-a întâmplat, în anul și în locul anunțat. Habar n-am cum a văzut toate aceste lucruri. Însă atunci când a prorocit despre trei mari țări din Asia care își vor da mâna pentru a stăpâni lumea, lățindu-și stăpânirea peste patru continente, parcă nu mai e de glumă. Trei care au speriat sau vor speria Vestul. Nu e greu să afli care sunt aceste națiuni. Împreună, totalizează aproape jumătate din populația planetei și două treimi din resursele energetice, minerale și tehnologice ale acesteia, iar alături de aliații lor reprezintă un pol de putere economică și militară aproape imposibil de biruit. Sigur, binele învinge întotdeauna, dar oare mai știm să-l despărțim de rău? Nu e ușor, astăzi, să stabilești cine se află de partea dreptății, analizând totul printr-o paradigmă maniheistă. Unii vor să le impună altora binele lor, pentru care acest bine este, de fapt, întruchiparea răului. Ciocnirea civilizațiilor continuă și azi și, probabil, o lume multiculturală va rămâne pentru totdeauna o himeră. Gândirea e strâmbă. Dacă suntem mulți, bogați și puternici, nimic nu ne dă dreptul să scoatem pistolul din teacă sau avioanele de luptă din hangar. Teoria că Europa este o peninsulă a Asiei și doar țărmul celălalt al unui mare lac african prinde contur. Secole de hegemonie și pace impusă cu sabia își spun cuvântul.
Sunteți liberi să o credeți sau nu pe Baba Vanga, să considerați că toate profețiile ei deja împlinite sunt banale coincidențe. Că nu a fost decât o biată bătrânică analfabetă care s-a jucat de-a Dumnezeu. Dar uitați-vă în jur cu atenție și veți înțelege un lucru: poate că prin ochii ei orbi a văzut mai bine adevărurile lumii decât o fac cei ce se războiesc astăzi, provocând suferință, durere și chin. (Dragoș CIOCĂZAN)