Un studiu realizat de Florian Neagu, director adjunct al Direcţiei de Stabilitate Financiară, din cadrul Băncii Naţionale, şi care reprezintă punctele de vedere proprii, nu ale BNR, arată că sistemul bancar românesc este cel mai mic din întreaga Europă. Analiza strictă a cifrelor statistice arată că, fără reforme structurale majore în economie, situaţia va rămâne aceeaşi sau chiar se va agrava.
Cu o intermediere bancară de sub 29% din PIB şi perspective de scădere, sectorul bancar românesc este cel mai mic sector bancar din Europa. Sectorul bancar din Bulgaria are dublul activelor bancare faţă de România. În Cehia, cu care avem un volum al PIB-ului relativ apropiat ca mărime, valoarea activelor bancare în PIB este de aproape trei ori mai mare decât cea din România.
În plus, cifrele statistice arată că firmele româneşti care se împrumută de la băncile prezente pe piaţa românească nu sunt cele mai reprezentative pentru economia României. Mai exact, sunt în mare parte firme care generează o valoare adăugată mică şi foarte mică la capitolul pondere în PIB. Conform statisticilor realizate de oficialul BNR, în câţiva ani, ponderea valorii adăugate produsă de firmele care se împrumută de la băncile din România a scăzut aproape continuu, de la 53% în 2009, la 47% în 2017 (estimări). Pe sectoare de activitate, cea mai mare scădere o înregistrează expunerile către firmele care activează în industrie şi care, la rândul lor, produc valoare adăugată brută ridicată.
Firmele cu grad mai mare de inovaţie (categoria medium high-tech şi high-tech) au luat doar 5% din totalul creditelor acordate de bănci companiilor, fiind în scădere de la procentul de 10% deţinut în urmă cu aproximativ zece ani. Creşte în schimb creditarea pe firme de comerţ, construcţii şi imobiliare, unde riscurile sunt mai mari. Mai mult, aproape 70% din portofoliile de corporate ale băncilor sunt ocupate de creditele acordate companiilor cu capital majoritar românesc, care, de regulă, produc o valoare adăugată mare în PIB comparativ cu firmele româneşti cu capital străin, şi chiar şi contribuţia lor la PIB începe să scadă.
Firmele româneşti care aduc o valoare adăugată mai mare la producerea PIB-ului se împrumută în bună parte de la băncile de afară sau de la firmele mamă. Astfel, firmele din România au în stoc la băncile de aici credite de 107 miliarde de lei şi credite externe de 134 de miliarde de lei. Cum perspectivele pe creditare raportate la PIB pe următorii 3-5 ani sunt pe scădere (conform opiniei agregate a celor mai mari bănci din sistem) este puţin probabil să vedem o îmbunătăţire a situaţiei.
În plus, ultimele cifre de la Registrul Comerţului arată că numărul afacerilor care şi-au suspendat activitatea se află în acest an la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, în creştere cu 133% faţă de perioada similară a anului trecut, iar aproximativ una din două afaceri reuşesc să rămână în picioare în România, potrivit REGnet.ro, companie specializată în înfiinţări şi modificări de SRL şi PFA.
„Conform analizelor noastre, cele mai multe afaceri din România care şi-au suspendat activitatea la începutul anului sunt din rândul PFA-urilor, suspendarea fiind o reacţie a fondatorilor în raport cu modificările fiscale intervenite”, a declarat Cristian Bărcan, fondator al REGnet.ro. Conform datelor statistice de la nivelul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, începutul anului 2018 a reprezentant şi perioada cu cele mai multe suspendări din ultimii 4 ani, cu 2.472 suspendări în ianuarie, faţă de 1.061 suspendări în ianuarie 2017 şi 2.340 suspendări în ianuarie 2016. Domeniile de activitate în care s-au înregistrat cele mai mari rate de suspendare au fost: învăţământ (+1141,67%), intermedieri financiare şi asigurări (+900%), construcţii (+217,72%) şi tranzacţii imobiliare (+192,31%). (Gabriela ŢINTEANU)
Numărul 808
