Asigurarea respectării drepturilor copilului şi sprijinirea copiilor aflaţi în dificultate

Comisia a adoptat prima Strategie cuprinzătoare a UE privind drepturile copilului, precum şi o propunere de recomandare a Consiliului de instituire a unei garanţii europene pentru copii, în vederea promovării egalităţii de şanse pentru copiii expuşi riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Împreună cu cele mai importante organizaţii internaţionale de apărare a drepturilor copilului, Comisia a colectat opiniile a peste 10 000 de copii pentru a pregăti aceste două iniţiative.

Strategia UE: şase domenii tematice şi măsurile propuse

1. Copiii ca agenţi ai schimbării în viaţa democratică: Comisia propune un pachet de măsuri în acest sens – de la redactarea de texte legislative pe înţelesul copiilor la organizarea de consultări cu copiii în contextul Conferinţei privind viitorul Europei şi al punerii în aplicare a Pactului climatic şi a Pactului verde. Statele membre ar trebui, la rândul lor, să creeze condiţii favorabile participării copiilor la viaţa civică şi democratică.

2. Dreptul copiilor de a-şi valorifica pe deplin potenţialul, indiferent de mediul social din care provin: pentru a combate sărăcia şi excluziunea socială în rândul copiilor, Comisia doreşte să instituie o garanţie europeană pentru copii. De asemenea, Comisia va aborda, de exemplu, problema sănătăţii mentale a copiilor şi va contribui la sprijinirea introducerii unei alimentaţii sănătoase şi durabile în şcolile din UE. Comisia îşi va fixa drept obiectiv îmbunătăţirea standardelor în materie de educaţie şi îngrijire timpurie la nivelul UE şi construirea unui sistem de educaţie incluziv şi de calitate.

3. Dreptul copiilor de a duce o viaţă ferită de violenţă: Comisia va propune acte legislative menite să combată violenţa bazată pe gen şi violenţa domestică şi va prezenta recomandări pentru a împiedica practicile vătămătoare împotriva femeilor şi a fetelor. Statele membre sunt invitate să creeze sisteme integrate de protecţie a copilului şi să îmbunătăţească funcţionarea acestora şi eficacitatea măsurilor naţionale de combatere a violenţei în şcoli, precum şi să adopte acte legislative naţionale care să interzică pedepsele corporale, indiferent de situaţie.

4. Dreptul copiilor la o justiţie care este în interesul lor, indiferent dacă sunt victime, martori, suspecţi, acuzaţi de săvârşirea unei infracţiuni sau părţi în cadrul unei proceduri judiciare. Comisia va contribui, de exemplu, la organizarea de cursuri judiciare specializate şi va colabora cu Consiliul Europei pentru a pune în aplicare Orientările din 2010 privind justiţia în interesul copilului, statele membre fiind invitate, de exemplu, să sprijine acţiunile de formare şi să propună soluţii alternative convingătoare la acţiunile judiciare, cum ar fi alternativele la luarea în custodie publică sau medierea în cauzele civile.

5. Dreptul copiilor de a naviga în condiţii de siguranţă în mediul digital şi de a profita de oportunităţile oferite de acesta: Comisia va prezenta o variantă actualizată a Strategiei europene pentru un internet mai bun pentru copii, iar prin propunerea sa de Act legislativ privind serviciile digitale urmăreşte să garanteze o experienţă online sigură pentru toţi utilizatorii. Comisia invită statele membre să transpună în mod eficace normele referitoare la protecţia copiilor din Directiva revizuită a serviciilor mass-media audiovizuale şi să sprijine dezvoltarea competenţelor digitale de bază în rândul copiilor. Comisia îndeamnă, de asemenea, companiile din domeniul TIC să combată comportamentul dăunător din mediul online şi să elimine conţinutul ilegal.

6. Drepturile copiilor pe plan internaţional: Drepturile copiilor sunt universale, iar UE îşi reafirmă angajamentul de a proteja, a promova şi a veghea la respectarea acestor drepturi pe plan internaţional şi în cadrul forurilor multilaterale. În acest sens va aloca, de exemplu, 10 % din fondurile destinate ajutorului umanitar pentru sprijinirea educaţiei copiilor aflaţi în situaţii de urgenţă şi de criză prelungită. Până în 2022, Comisia va elabora un plan de acţiune pentru tineret pentru a promova participarea tinerilor şi a copiilor la nivel mondial şi a consolida capacităţile de protecţie a copilului în cadrul delegaţiilor UE. De asemenea, Comisia are o politică de toleranţă zero faţă de exploatarea prin muncă a copiilor.

Noua Garanţie europeană pentru copii

În 2019, aproape 18 milioane de copii din UE (22,2 % din copiii din întreaga lume) trăiau în gospodării expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Ia astfel naştere un cerc vicios intergeneraţional al inegalităţii sociale, cu efecte profunde şi de durată asupra copiilor. Scopul Garanţiei europene pentru copii este de a întrerupe acest cerc vicios şi de a promova egalitatea de şanse prin garantarea accesului copiilor aflaţi în dificultate (care au mai puţin de 18 ani şi sunt expuşi riscului de sărăcie sau de excluziune socială) la o serie de servicii esenţiale.

În cadrul Garanţiei europene pentru copii, statelor membre li se recomandă să ofere copiilor aflaţi în dificultate acces gratuit şi eficace la:
• structurile de educaţie şi îngrijire timpurie – evitându-se, de exemplu, segregarea claselor; • activităţi educative şi şcolare – de exemplu, echipamente adecvate pentru învăţământul la distanţă şi excursii şcolare; • cel puţin o masă sănătoasă în fiecare zi de şcoală; şi • asistenţă medicală – de exemplu, prin facilitarea accesului la consultaţii medicale şi la programe de depistare a bolilor. Aceste servicii ar trebui să fie gratuite şi uşor accesibile copiilor aflaţi în dificultate.

Comisia recomandă, de asemenea, ca statele membre să ofere copiilor aflaţi în dificultate acces efectiv la o alimentaţie sănătoasă şi la locuinţe adecvate: de exemplu, copiii ar trebui să primească mese sănătoase şi în afara zilelor de şcoală, iar copiii fără adăpost şi familiile lor ar trebui să aibă acces la o locuinţă adecvată.

Atunci când îi identifică pe copiii aflaţi în dificultate şi elaborează măsurile naţionale menite să le vină în ajutor, statele membre ar trebui să ţină seama de nevoile specifice ale copiilor care provin din medii defavorizate, de exemplu, cei fără adăpost, cu handicap, cu o situaţie familială precară, care provin din familii de migranţi, sunt membri ai unei minorităţi rasiale sau etnice ori se află în îngrijire alternativă. Pentru a sprijini aceste acţiuni, sunt disponibile resurse financiare în cadrul Fondului social european Plus (FSE+), care finanţează proiecte ce promovează incluziunea socială, combat sărăcia şi investesc în oameni, precum şi în cadrul Fondului european de dezvoltare regională, al InvestEU şi al Mecanismului de redresare şi rezilienţă.