Ansamblul monumental România Biruitoare – restaurarea istoriei adevărate

Ansamblul monumental România Biruitoare de la Bacău, ca un far călăuzitor, fixează artistic grandioasa realizare a poporului român, Marea Unire, dar şi rolul băcăuanilor în Primul Război Mondial. În urmă cu peste o sută de ani românii au ieşit învingători din cea mai mare încleştare de forţe pe care planeta o cunoscuse până atunci. Istoria a permis desăvârşirea idealului naţional – România Întregită. Ansamblul monumental este compus din reprezentarea alegorică a „României Biruitoare” şi statuile din bronz ale Regelui Ferdinand I şi Reginei Maria, făuritorii Marii Uniri de la 1918.

„Monumentul de for public „România Biruitoare” este dedicat străbunilor noştri care au făcut România Întregită, fiind realizat pentru generaţia actuală şi dăruit generaţiilor viitoare. Tocmai de aceea, am gândit un monument ale cărui coordonate, fie şi în prezentarea lor crudă, să onoreze misiunea asumată: Este primul monument din România care îi înfăţişează pe cei doi regi, împreună, în mărime monumentală (2,20 metri şi, respectiv, 2,40 m); este prima reprezentare artistică a României, cel puţin în ultimele trei decenii, iar reprezentarea alegorică (înaltă de 2,70 metri) este situată pe un soclu monolitic din granit, ceea ce, de asemenea, marchează o premieră în ţara noastră. Aşa cum spunea Stendhal, „Frumuseţea este doar promisiunea fericirii”, iar noi, astăzi, vă facem această promisiune prin talentul şi mâinile sculptorului Radu Ciobanu, care a realizat, pentru băcăuani şi pentru toţi românii, o operă de artă de o frumuseţe aparte. Pentru că noi, cei din Asociaţia „Unlimited Connections”, atunci când intram în atelierul „Făurar Art” din Baia Mare al lui Daniel Pop şi întâlneam cele trei statui, în diferite faze de modelaj şi, mai apoi, de turnare în bronz, simţeam o eliberare de haosul cotidian, păşind într-o atmosferă în care valorile sunt aşezate corect, pe locurile de frunte ce li se cuvin. Ne dorim ca şi dumneavoastră să vă transmită acest ansamblu monumental o stare de bine şi să vă stârnească sentimente de mândrie, prin faptul că eroii noştri din Primul Război Mondial, sub conducerea regilor întregitori – Ferdinand I şi Regina Maria –, au făcut „România Biruitoare”’- a spus Elena-Oana Radu, preşedintele Asociaţiei „Unlimited Connections”, manager al proiectului Monumentul de for public „România Biruitoare”, la inaugurarea ansamblului România Biruitoare de la Bacău, 27 septembrie 2019.

Silviu Corneliu Munteanu, vicepreşedintele Asociaţiei „Unlimited Connections”, a spus, făcând referire la momentul zero al proiectului: „Niciun proiect nu poate exista fără o idee. Iar în acest caz ideea a aparţinut în exclusivitate fratelui meu Ionuţ Munteanu. Însă, mai important decât asta este felul în care ideea a apărut şi a evoluat. Simplu, a apărut în familie, acolo unde bunicii noştri i-au povestit fratelui meu despre străbunicul nostru căzut la Mărăşeşti în august 1917 şi a evoluat odată cu omul care creştea sub oblăduirea profesorilor săi, a d-nei Elena Zdrobiş, a d-lui Jean Ciută, a profesorilor de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi. Ideea pe care vreau să o subliniez este că acasă şi la şcoală se pot insufla valori, se pot construi caractere şi se pot crea oameni care, fiecare în parte şi toţi împreună să poată face ca această ţară să fie, astăzi, mâine şi pentru totdeauna, cu adevărat biruitoare”. El a subliniat că monumentul dezvoltă tema centrală a basoreliefului ce încununează Mausoleul de la Mărăşeşti, autorii intenţionând, în primul rând, să evidenţieze această axă a apărării României: Bacău – Vrancea/Oituz – Mărăşeşti.

 Sculptorul Radu Ciobanu a subliniat importanţa monumentului pentru români, „ca amintire a acelor momente”. „Ca orice român, după revoluţie, mi-am luat şi eu lumea în cap, căutându-mi fericirea pe alte meleaguri. Ajuns acolo am văzut o grămadă de oameni, grupuri etnice, oameni care-şi pierduseră ţara sau care nu avuseseră niciodată una, oameni fără nicio identitate pe care mai marii planetei îi împingeau de acolo-colo, după bunul plac. Atunci mi-am dat seama că eu am un loc al meu, pe o planetă care e din ce în ce mai neîncăpătoare, un loc unde să pun capul jos şi să-i spun „acasă”. Şi tot atunci mi-am dat seama că acest loc nu a venit din cer, cadou, el a fost câştigat prin luptă şi udat cu sânge, nu de nişte străini, ci de rudele noastre de sânge, de bunicii şi străbunicii noştri, care atunci când a fost cazul au lăsat jos furca şi sapa şi au pus mâna pe armă şi conduşi magistral de regele şi regina lor s-au opus şi-au ţinut piept uneia dintre cele mai fioroase armate din lume la acea oră. Aşa s-a făcut acest loc pe care noi acum îl numim acasă, România. De aceea nimic nu-i prea mult să omagiem sacrificiul acelor înaintaşi. Noi am încercat, atât cât am putut, să ridicăm acest monument ca amintire a acelor momente. Sper ca el să intre cât de repede în conştiinţa publică, cetăţenii Bacăului să se bucure de el nu numai pentru semnificaţia sa politică, ci şi pentru frumuseţea sa estetică. Să vină cu plăcere la el, tinerii să-şi dea întâlnire la „Rege şi Regină”, copii să se joace pe lângă ei, iar bătrânii să se invite la „o tablă” sau „un şah” în „Parcul Regilor”’’.

Dr. Anton Coşa: „Suntem părtaşi la un moment istoric de rezonanţă naţională. Acest monument de for public reprezintă un pios omagiu adus înaintaşilor noştri, celor care, în urmă cu un veac, înfăptuiau România Întregită. Monumentul pe care îl inaugurăm astăzi poartă un nume sugestiv: „România Biruitoare”. În urmă cu un secol, România Biruitoare a făcut posibilă România Întregită. Iar în fruntea acestei ţări s-au aflat, atunci, regele Ferdinand şi regina Maria, atât de sugestiv reprezentaţi, peste ani, pe ansamblul monumental. Drumul către întregirea României a fost udat de sângele a mii şi mii de înaintaşi ai noştri, Marea Unire din 1918 fiind posibilă în primul rând prin jertfele ostaşilor români căzuţi pe altarul Patriei în timpul Războiului de Întregire Naţională. România a putut fi Biruitoare în cele din urmă printr-o jertfă comună, printr-o solidaritate exemplară, a combatanţilor şi necombatanţilor, a militarilor şi civililor, a familiilor celor plecaţi pe front. Împreună au făurit România Întregită. În urmă cu mai bine de un veac, înaintaşi ai noştri au trecut, este adevărat, din viaţa aceasta într-o altă viaţă. Dar ei nu au trecut în nefiinţă, ci în eternitate. Iar jertfa lor nu va fi, niciodată, lăsată uitării. Ei trăiesc în continuare prin noi, urmaşii lor, care ne străduim, atât cât ne stă în putere, să le păstrăm vie memoria. Inclusiv prin intermediul unor monumente de for public. Plasarea acestui ansamblu monumental în oraşul Bacău nu a fost nici ea întâmplătoare, în condiţiile în care, în vâltoarea Războiului de Întregire Naţională din 1916-1919, judeţul şi oraşul Bacău au fost spaţii de referinţă. În anii 1916-1918, pe multe dintre văile, dealurile şi munţii judeţului Bacău s-au desfăşurat încleştări armate de o intensitate deosebită, marcate de numeroase jertfe şi fapte de eroism. Atunci, într-unul din aceste locuri istorice, pe frontul de la Oituz, ostaşii români au strigat pentru prima dată: „Pe aici nu se trece!” Coşna şi Cireşoaia au fost ultime redute în calea armatelor adverse, redute care, prin sacrificiile ostaşilor români, au rezistat eroic. În oraşul Bacău a funcţionat Comandamentul Armatei de Nord, în 1916, iar mai apoi Comandamentul Armatei a II-a, în 1917 (acesta colaborând activ şi cu Misiunea Militară Franceză), tot aici fiind cantonate şi unităţi militare de rezervă, depozite şi spitale militare, toate acestea făcând ca, deloc întâmplător şi pe drept cuvânt, Bacăul să fie denumit „capitală a rezistenţei şi victoriilor întregirii naţionale”. La Răcăciuni („pe şesul comunei Cleja, ţinutul Bacăului”) a rostit regele Ferdinand, în faţa trupelor Armatei a II-a, celebrul său discurs din 22 martie 1917, prin care le-a promis ţăranilor-ostaşi: libertate, dreptul de a putea vota şi de a primi pământ în proprietate. De pe aerodromul din Mărgineni (din vecinătatea Bacăului) s-a realizat, cu o săptămână înaintea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, istoricul „zbor al Marii Uniri” Bacău-Blaj-Bacău, prin intermediul căruia au fost transportate preţioase documente privind sprijinul guvernului român aflat la Iaşi pentru acţiunile unioniste ale Consiliului Naţional Român din Transilvania, la întoarcere fiind aduse alte importante „plicuri”.

Ansamblul monumental „România Biruitoare” acoperă, prin menţionarea celor mai însemnate bătălii din timpul Războiului de Întregire Naţională, întregul spaţiu geografic românesc. Şi prin aceasta el este, cu siguranţă, un monument naţional. Un monument care cinsteşte memoria tuturor soldaţilor români care au luptat pe fronturile Războiului de Întregire Naţională, dând dovadă de curaj, onoare şi loialitate. Patriotismul acestor soldaţi români a fost unul de netăgăduit, iar jertfele lor evidente. Fiecare nou monument de for public închinat eroilor neamului devine implicit şi un loc al păstrării memoriei istorice. Monumentul „România Biruitoare” este un astfel de edificiu care, pe lângă faptul că adună laolaltă amintirea jertfelor tuturor celor care au căzut pe fronturile Războiului din 1916-1919, este închinat şi ţării pe care aceşti eroi au făurit-o în urmă cu un secol.  Da, ei, eroii noştri au murit pentru ca noi să putem trăi, să ne putem bucura de adierea păcii. La temelia României stau osemintele tuturor eroilor, pe care trebuie să-i admirăm, să-i respectăm, să-i cinstim şi să-i omagiem aşa cum se cuvine. De la eroi trebuie, noi, românii de azi, să luăm puterea de a lupta în vâltoarea vieţii contemporane, de la eroismul lor trebuie să învăţăm eroismul faptei creatoare, eroismul sincerităţii, eroismul voinţei, al hotărârii, al conştiinţei, al fraternităţii, al solidarităţii naţionale. România Biruitoare!  (George V. GRIGORE)

Previzualizează într-o filă nouă

Surse: basilica.ro; realitateadebacau.net; ziarullumina.ro; debacau.ro; csjbacau.ro; municipiulbacau.ro; bacau.net; ziaruldebacau.ro;