CENTENARUL NAŞTERII LUI CAROL WOJTYŁA – PAPA IOAN PAUL AL II-LEA

Aici am trecut pragul speranţei!

CRONICA principalelor evenimente din Pontificatul Papei Ioan Paul al II-lea (I)
Câteva dintre recordurile deţinute: • După anul 1523 a fost primul Papă ales din afara graniţelor Italiei; primul Papă slav din istorie şi primul Papă care a venit la Sfântul Scaun dintr-o ţară comunistă, Polonia. • A fost cel mai tânăr dintre cardinalii aleşi în Scaunul Pontifical, din 1846. • A ales un nume dublu, contrar normelor stricte ale Vaticanului; aceasta în memoria predecesorului său, Papa Ioan Paul I. • A fost al treilea Papă într-un an cu trei papi: Paul al VI-lea, Ioan Paul I şi Ioan Paul al II-lea. Nu au mai fost trei papi într-un singur an, din 1648. • A exercitat neobosit slujirea petrină, dedicându-i întreaga energie şi iubire. În calitate de episcop al Romei, a efectuat vizite pastorale în 317 din cele 333 de parohii arondate. • Ioan Paul al II-lea a efectuat cele mai multe călătorii din istoria papalităţii: a părăsit Vaticanul pentru călătorii oficiale de peste 1.500 de ori, a efectuat 146 de vizite în Italia; a vizitat 129 de ţări şi a parcurs peste 1 milion de km., distanţă ce ar corespunde înconjurului Pământului de 30 de ori pe la Ecuator. S-a calculat că în felul acesta a fost plecat, în total, din Cetatea de Scaun peste doi ani şi jumătate. Acesta este un fapt extrem de semnificativ, dacă ne amintim că, timp de aproape un secol, Papii nu au părăsit deloc Roma şi împrejurimile ei. • A fost un neîntrecut orator care „electriza mulţimile”, indiferent dacă vorbea în metropole sau în insule cu o populaţie sub 100 de locuitori. A rostit peste 3500 de predici. Era ascultat cu pioşenie şi entuziasm de bătrâni şi de tineri, de oameni sănătoşi şi bolnavi, de persoane consacrate şi de laici, de conducători de state şi de nevoiaşi. El a strâns cea mai mare mulţime cunoscută în istorie, venită să asiste la un eveniment: între cinci şi şapte milioane de persoane (se petrecea la ceremonia de închidere a Zilei Mondiale a Tineretului, la Manila, în Filipine, în ianuarie 1995). • În pofida provocărilor pe care le lansa de fiecare dată, Ioan Paul al II-lea a fost un lider spiritual extrem de iubit şi de popular, indiferent de confesiune; a condamnat cu fermitate pericolul drogurilor şi s-a pronunţat pentru moralitatea vieţii sexuale. • A fost Pontiful iubit deopotrivă de tineri, de adulţi şi vârstnici. Papa Ioan Paul al II-lea a fost cu deosebire un Papă al tinerilor. A creat Ziua Mondială a Tineretului, pe care a celebrat-o de nouă ori, în Europa, America de Sud, America de Nord, Asia. Evenimentul este continuat şi azi. • Papa Wojtyła a instituit Ziua Mondială a Bolnavului. A subliniat că oferirea suferinţei lui Dumnezeu şi slujirea celor suferinzi este o cale de sfinţenie prin ea însăşi. • A instituit Ziua Mondială de Rugăciune pentru Pace, pe care a celebrat-o de trei ori, la Assisi, strângând împreună în rugăciune lideri ai diferitelor confesiuni creştine, evrei, musulmani, budişti, animişti etc. • A instituit Întâlnirea Mondială a Familiilor. • A fost filosof şi teolog, dar şi poet, dramaturg, profesor universitar etc.. Majoritatea Papilor din timpurile moderne au fost diplomaţi sau specialişti în drept canonic. De secole nu mai urcase un teolog în jilţul papal. • A cerut revizuirea cărţilor liturgice, promulgând Catehismul Bisericii Catolice. A mai existat un singur astfel de catehism în istoria Bisericii, numit Catehismul Roman, apărut în timpul Reformei. • A promulgat (şi a reformat) Codul de Drept Canonic. Ultima oară Biserica a mai dat un astfel de cod în 1917, iar înainte, în anul 1240! • A scris fără preget, iar scrierile sale s-au tipărit în zeci şi sute de milioane de exemplare în toate limbile, îndemnând la studiu. • A redactat documente ale magisteriului, scrisori enciclice, scrisori apostolice, exortaţii apostolice (anexă), discursuri, omilii şi cărţi, însumând peste 1 milion de pagini, echivalentul unei biblioteci cu 200 de volume a 500 de pagini fiecare. • În calitate de Doctor docent a publicat cinci cărţi în timpul pontificatului: Să trecem pragul speranţei (octombrie 1994), Dar şi Mister, la a cincizecea aniversare a hirotonirii mele (noiembrie 1996), Tripticul Roman – meditaţii poetice (martie 2003), Ridicaţi-vă, să mergem (mai 2004) şi Memorie şi Identitate (februarie 2005). Toate au fost traduse şi în limba română şi publicate în tiraje importante. • Cele mai de seamă documente Papale emise de Ioan Paul al II-lea sunt: 14 enciclice, 15 exortaţii apostolice, 11 constituţii apostolice, 45 de scrisori apostolice. • A scris piese de teatru şi poezii. Piesele de teatru scrise de Karol Wojtyła sunt: David (nu se mai păstrează nicio copie); Iov; Ieremia; În faţa magazinului bijutierului: meditaţie despre sacramentul căsătoriei; Fratele Dumnezeului nostru, scrisă în 1944, ca răspuns dat naziştilor care acţionau pentru a suprima cultura poloneză. • S-a întâlnit cu Poporul lui Dumnezeu şi cu liderii naţiunilor mai mult decât oricare dintre predecesorii săi. Peste 17.600.000 de pelerini au participat la audienţele sale generale de miercuri (în număr de peste 1160); a celebrat Liturghii şi a acordat audienţe speciale cu alte diferite ocazii (peste 8 milioane de pelerini l-au întâlnit în Anului Marelui Jubileu, 2000), la care se adaugă alte milioane de persoane care l-au întâlnit în cursul vizitelor sale în Italia şi peste hotare. S-a întâlnit cu numeroase personalităţi politice şi religioase în cursul celor 38 de vizite oficiale, 738 de audienţe şi întâlniri cu şefi de state şi 246 de audienţe şi întâlniri cu prim-miniştri. • Printre vizitele sale oficiale, o menţionăm şi pe cea efectuată în România (7-9 mai 1999), la invitaţia Patriarhului Teoctist, aceasta fiind prima vizită efectuată într-o ţară majoritar ortodoxă, la încheierea căreia a spus: Aici am trecut pragul speranţei! • A ţinut peste 3.500 de cuvântări în călătoriile pe care le-a întreprins. În limba română au apărut cugetările sale despre cultură, artă, economie, presă etc. din aceste intervenţii. • A celebrat 147 de ceremonii de beatificare în cursul cărora a beatificat 1340 de persoane şi a canonizat 483 de persoane, mai mulţi decât toţi predecesorii săi din ultimele cinci secole la un loc. • A fost primul Papă care a intrat şi s-a rugat într-o sinagogă, într-o biserică protestantă şi într-o moschee; a fost primul Papă care a sărutat Coranul; a fost primul Papă căruia i s-a admis să meargă la Zidul Plângerii şi primul căruia i s-a permis să se roage la Ierusalim, în „camera de sus”, a Cinei cea de Taină. • A fost primul Papă din epoca modernă care a vizitat oficial Egiptul, unde s-a întâlnit cu Papa copt, Shenouda III, şi cu Patriarhul ortodox de Alexandria. • A fost primul Papă care s-a întâlnit cu guvernatorul suprem al Bisericii Anglicane, regina Elisabeta a II-a a Angliei, şi care a îngenuncheat alături de Arhiepiscopul de Canterburry, Robert Runcie, rugându-se pe locul unde a fost ucis Thomas Becket. • A fost primul Papă primit la Casa Albă, unde a fost întâmpinat cu căldură de preşedintele în funcţiune al SUA, Jimmy Carter, care a rostit cuvântul de salut în limba polonă. • Papa Ioan Paul al II-lea a fost primul Papă care a cerut iertare în numele Bisericii pentru toate greşelile comise împotriva celorlalte confesiuni şi religii, etnii şi naţiuni în decursul istoriei şi a iertat în numele Bisericii catolice greşelile comise de celelalte confesiuni, religii, etnii şi naţiuni asupra catolicilor. • Papa Ioan Paul al II-lea a introdus încă cinci mistere în Rozariu (misterele de lumină). Rozariul nu mai fusese niciodată modificat: cele 150 de Ave Maria sunt în legătură cu cei 150 de Psalmi. Acum, însă, sunt 200 de Ave Maria. • Prin Anul Mântuirii, Anul Marian şi Anul Euharistiei, a promovat reînnoirea spirituală a Bisericii. • A mărit considerabil Colegiul Cardinalilor; a creat 231 de cardinali (la care se adaugă unul in pectore) în nouă consistorii. A convocat şase întruniri generale ale Colegiului Cardinalilor. • A convocat 15 Adunări ale Sinodului Episcopilor – şase Adunări Generale Ordinare (în 1980, 1983, 1987, 1990, 1994 şi 2001), o Adunare Generală Extraordinară (1985) şi opt Adunări Speciale (în 1980, 1991, 1994, 1995, 1997, 1998 [2 adunări] şi în 1999). • A contribuit la căderea dictaturilor în Chile, Haiti, Paraguay, Filipine. • A declanşat căderea comunismului în Europa, prin sprijinirea făţişă acordată Solidarităţii, prin îndemnurile adresate liderilor progresişti din lumea întreagă pentru a sprijini această înnoire, şi a atras atenţia asupra secularismului occidental dezumanizant. • A supravieţuit celor patru tentative de asasinat; un asasinat ordonat politic (cum a fost în special cel din 13 mai 1981) nu mai avusese loc în istorie din timpul regelui Filip al IV-lea al Franţei împotriva Papei Bonifaciu al VIII-lea, în 1303. • A fost primul Pontif care a luptat activ împotriva crimei organizate din sudul Italiei. • A fost numit Omul anului 1994 de revista Time, care îşi motiva alegerea astfel: „Gândurile sale sunt mult diferite de cele ale majorităţii muritorilor, sunt mult mai mari”. • Şi în România a fost declarat Omul anului în 1999. • A fost nominalizat şi considerat favorit pentru Premiul Nobel pentru Pace în 2003. Interese care ne scapă nu l-au ales. Ar fi înnobilat ca nimeni altul această instituţie, mai ales că în ultimele decenii alegerea a devenit tot mai subiectivă. • Ioan Paul al II-lea este cel mai de seamă exponent al filosofiei personaliste creştine în Europa secolului XX. A fost poet, dramaturg, regizor, jurnalist, artificier într-o carieră de piatră şi apoi muncitor într-o uzină chimică, profesor universitar cu două doctorate. Iar când Padre Pio, unul din cei mai cunoscuţi şi iubiţi sfinţi ai sec. XX, i-a spus că va ajunge pe cele mai înalte trepte ale ierarhiei bisericeşti, Karol Wojtyła a crezut că profeţia începe a se împlini din momentul în care a fost creat Cardinal. Dar Duhul Sfânt l-a ales Papă. • În marea familie a popoarelor, a fost prietenul tuturor. Ioan Paul al II-lea a fost cel care de fiecare dată când a păşit pe pământul unei ţări l-a sărutat. • „Nu este bine ca un Papă să trăiască douăzeci de ani în Scaunul Pontifical. Este anormal şi nu produce roade bune” – a scris Cardinalul J. H. Newman. Papa Ioan Paul al II-lea a fost Papă mai mult de douăzeci de ani şi „dacă pontificatul său a fost „anormal”, el a fost astfel prin măreţie, prin inventivitate şi prin roadele sale bune” – a scris Domenico del Rio, cel care şi-a intitulat cartea despre „marele, neînvinsul, înflăcăratul Papă”: Karol cel Mare. (cf. Domenico del Rio Karol cel Mare. Istoria Papei Ioan Paul al II-lea. Trad. Pr. Ioan Sociu. Ed. Pauline, Bucureşti, 2005). • Papa Ioan Paul al II-lea a fost eliberatorul de sub comunism, a fost perpetuul pelerin apostolic vestind Evanghelia, dar mai ales, a fost Fiului Omului care îşi poartă Crucea, ca să „dezvăluie cel mai grandios lucru de pe pământ: iubirea lui Dumnezeu”. (Nicolae MAREŞ)