•Aşa cum a fost deja semnalat într-un număr anterior al publicaţiei Opinia Naţională, Editura Fundaţiei România de Mâine aduce în faţa cititorilor o nouă carte de economie a consacratului profesor Mircea Coşea: Economia României după pandemie. Cum se poate ca o ţară bogată să fie săracă?
Despre structura cărţii
În Partea întâi sunt incluse două analize de mare profunzime: „De ce o ţară atât de bogată este atât de săracă?” respectiv „De ce nu reuşeşte România să-şi valorifice potenţialul de resurse?”. Studiile sunt, aşa cum se vede în titlul lor, răspunsuri la întrebări patetice pe care ni le punem mulţi dintre noi. De multe ori formulăm expres aceste întrebări existenţiale pentru România. Sunt şi situaţii când nu mai avem curajul să le punem şi aşteptăm resemnaţi o soluţie miraculoasă. Mircea Coşea are curajul, dar şi priceperea, să înţeleagă şi să explice, cu foarte solide argumente, răspunsul la aceste întrebări complexe.
Partea a doua cuprinde următoarele studii: „O imagine a situaţiei prezente şi de perspectivă a economiei globale”, „Economia românească, parte a pieţei unice europene”, „Valorificarea resurselor naţionale, principiul de bază al politicilor anticriză. Cazul industriei de procesare a resurselor agricole”. Prin partea a doua, Mircea Coşea ne introduce în problematica naţională şi globală a economiei, inclusiv o prezentare realistă a situaţiei actuale şi a perspectivelor previzibile.
Partea a treia cuprinde o selecţie a articolelor şi eseurilor publicate de autor în perioada 30 septembrie 2020-30 septembrie 2023, deci în perioada în care viaţa şi economia au fost marcate de pandemie urmată de războiul din Ucraina. În partea a treia găsim eseuri pentru toate treptele de cunoaştere a economiei, aspecte teoretice şi practice, probele naţionale şi internaţionale, teme noi şi teme consacrate reluate conform noilor realităţi.
Printre eseurile cu amplă deschidere teoretică se numără: „Şi-a dovedit ştiinţa economică utilitatea în combaterea crizei?”, „Ne protejează creşterea economică de efectele crizei?” sau „Şi războiul are economia sa”.
Din categoria temelor internaţionale se numără: „Rusia: un partener special al Uniunii Europene”, „Rusia: Sancţiunile lovesc o economie deja fragilă”, „Eficienţa sancţiunilor: între mărire şi decădere. Cazul Uniunii Europene”, „Uniunea Europeană mai poate spune: «Nu avem petrol dar avem idei»?”, „Este China un pericol real pentru SUA, ameninţându-i poziţia de lider mondial?”, „Efecte şi oportunităţi ale conflictului Ruso-Ucrainian”, „China între dorinţa şi putinţa de a schimba ordinea mondială”, „Criza energetică europeană. Cazul Germaniei”, „Viitorul agriculturii globale în 2023”, „În ce lume vom trăi?”.
O serie de analize comparative între România şi tendinţele de pe plan internaţional, global sau punctual, întăresc argumentaţia din partea I privind cauzele sărăciei României în condiţiile în care suntem bogaţi în resurse naturale. Din această categorie de studii fac parte: „România: unicul caz european de canibalism economic”, „România nu este Polonia”, „Facturile româneşti în context european”, „Lumea se schimbă. România ce face?”.
O serie de eseuri privesc implicaţiile directe ale economiei în viaţa noastră de zi cu zi: „Povestea neromanţată şi nemanipulată a crizei uleiului”, „O măsură doar aparent benefică”, „Încă o oportunitate pierdută”.
Mircea Coşea rămâne consecvent cu probleme majore ale României, menţionând soluţii aplicabile, concrete. Din categoria permanenţelor gândirii economice a lui Mircea Coşea sunt de menţionat eseurile: „Program anticriză în condiţiile economiei de război”, „Somnul strategiei naşte monştri” , „Cât ne costă inflaţia? Cine câştigă şi cine pierde”, „Bugetul României: o relicvă a trecutului”, „Deficite şi… deficite”, „Programul Tomata sau Măgarul lui Buridan”.
Din categoria problemelor specifice ale României merită să fie consemnate următoarele eseuri: „Poate România evita o criză alimentară?”, „Patriotism şi patriotism economic”, „O altă problemă a României: incapacitatea valorificării oportunităţilor”, „Chiar şi în criză, munca nu este o valoare pe cale de dispariţie”, „Să nu ne îmbătăm cu patriotism economic”, „De la F16 la Alro Slatina”.
Găsim în cartea profesorului Mircea Coşea şi câteva eseuri referitoare la teme mai noi, de actualitate: „Cum se adaptează România economiei de război”, „Cine va câştiga războiul valutar?”, „Inteligenţa artificială, prietenul sau duşmanul românilor?”.
O serie de alte eseuri au caracter complex, putând fi mai greu clasificate.
Câteva comentarii despre conţinutul de idei din carte
Orice comentariu despre o carte nu poate fi decât subiectiv. Eu am avantajul de a fi citit mult din ceea ce a scris Mircea Coşea, l-am ascultat la televizor, am fost atent la intervenţiile domniei sale la cercul de economie din facultate. Cred că sunt totuşi şi câteva elemente uşor de stabilit pentru orice cititor. Mircea Coşea scrie frumos despre economie, inteligibil, cu argumente solide, bine documentat teoretic dar şi cu date relevante. Chiar dacă nu eşti de acord cu toate soluţiile sau concluziile sale, citeşti cu plăcere orice text prezentat de Mircea Coşea.
Mircea Coşea are capacitatea să surprindă realitatea economică pe baza unor indicatori care exprimă atât starea actuală, cât şi dinamismul unor procese în derulare. De exemplu, în ceea ce priveşte investiţiile de capital străin în România foloseşte indicatorul număr firme nou-înfiinţate comparativ cu perioada anterioară.
Corelaţiile utilizate, unele consacrate dar altele specifice metodei de cercetare a profesorului Coşea, au o mare capacitate explicativă. De exemplu, este interesantă conexiunea dintre eficienţă şi balanţa comercială, mai exact deficitul cronic al acesteia în cazul României.
Ideile din carte sunt însoţite de grafice şi tabele edificatoare. Găsim argumente solide în favoarea tuturor consemnărilor profesorului Mircea Coşea. Raţionamentele economice sunt toate bazate pe acel bagaj minimal de cunoştinţe economice necesare omului civilizat.
Un element important al cărţii îl reprezintă limbajul accesibil. Mircea Coşea foloseşte o terminologie pe înţelesul publicului, chiar dacă uneori conţinutul este complex. Întâlnim în mai multe locuri parabole frumos descrise şi sugestive, cum ar fi cea a măgarului lui Buridan. Frumuseţea limbajului ne dă plăcerea de a citi şi înţelege textul prezentat.
Mircea Coşea consideră că economia trebuie apreciată în funcţie de gradul de satisfacere a nevoilor oamenilor. În secţiunea „Să vedem partea plină a paharului” din partea I prezintă paradoxul economiei româneşti: creşterea şi modernizarea nu au efect asupra condiţiilor de viaţă ale populaţiei, cetăţenii nu simt beneficiile dezvoltării şi progresului economiei. Aduce în discuţie ca argument suplimentar ponderea cetăţenilor români expuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială, inclusiv problema sărăciei în cazul copiilor. Tot din categoria indicatorilor relevanţi, cu mare putere informaţională, utilizaţi în această secţiune sunt accesul la educaţie de calitate şi la servicii de sănătate sau adâncirea inegalităţilor existente. Trebuie menţionat că metoda prezentării sub forma paradoxului a unor probleme economice este utilizată cu măiestrie de Mircea Coşea în această carte.
Titlul unei secţiuni tot din partea I este el însuşi o sinteză de mare expresivitate: „Deficitul comercial – dovadă a ineficienţei valorificării resurselor”. De la deficitul comercial se trece într-un flux logic bine închegat la alte teme majore de interes general: deficitul de cont curent şi mai ales datoria publică. Pentru a da maximă expresivitate problemei îndatorării României, Mircea Coşea ne prezintă datoria pe cap de locuitor, de 2.500 euro, ca şi dimensiunea serviciului datoriei externe actualizat. Cifrele trec astfel din zona de înţelegere a specialiştilor în cea a publicului interesat de soarta ţării şi de viitorul ei.
Pe lângă descrierea situaţiei economice concrete în care ne aflăm, neretuşată şi nefardată, găsim şi cauze care au condus la aceasta. În secţiunea „Comportamentul clasei politice şi al decidenţilor politici” din Partea I arată că avem instituţii ineficiente pentru că la conducere sunt oameni care nu au nici un fel de înţelegere a domeniului, numiţi politic. M-a bucurat să citesc argumentaţia profesorului Mircea Coşea împotriva aserţiunii eronate potrivit căreia românii nu au abilităţi antreprenoriale sau manageriale. În realitate avem astfel de calităţi. Se înregistrează însă ceva grav, descris fără menajamente în carte: ruptura dintre interesele clasei politice şi cele ale cetăţenilor.
Partea a II-a începe cu o fotografiere de mare fineţe a situaţiei prezente şi de perspectivă a economiei globale. Este adusă în discuţie o ipoteză de lucru interesantă a profesorului Mircea Coşea: efectul crizelor suprapuse: cea pandemică, a energiei şi inflaţia. În baza ipotezei respective şocurile provocate de aceste crize se consolidează reciproc. În plus acţionează acum impactul conflictului din Ucraina. Avem astfel un referenţial valoros pentru ceea ce este acum economia în lume şi în Uniunea Europeană.
Partea a III-a începe cu un eseu de tip parabolă. În lupta cu problemele reale sunt necesare mereu idei valoroase. Ţările europene au reuşit de mai multe ori să găsească idei/soluţii la probleme apărute. Criza petrolului din 1973, cunoscută de generaţiile mature, mai puţin abordată în literatura economică recentă, este adusă în discuţie de Mircea Coşea pentru a pune câteva jaloane contextului economic actual.
În eseul „Şi-a dovedit ştiinţa economică utilitatea în combaterea crizei?” reia o temă vastă, deja consacrată. Înţelegem ce trebuie să ne aşteptăm de la economie, ce este bine să reţinem, noi şi mai ales conducătorii ţării.
În ultimul eseu al părţii a III-a Mircea Coşea revine la o iniţiativă economică anterioară la care a fost printre iniţiatori şi asupra căreia şi-a spus părerea: organizarea şi funcţionarea Casei Unirea. Pornind de la acest eseu îmi permit să sugerez un mod de abordare mai general: trebuie să separăm mereu calitatea ideilor de calitatea modului în care acestea sunt implementate. De altfel prin măiestria autorului trecem uşor de la o problemă standard de mcro-economie la teme majore macro-economice.
Concluzii
Pentru cititorii interesaţi de problemele economice există o întrebare simplă: vor să cunoască adevărul, chiar dacă acesta este crud şi cu multe riscuri viitoare, sau vor să li se promită lucruri pe care este foarte puţin probabil să le vadă realizate? Dacă vor să ştie adevărul trebuie să citească atent cartea Economia României după pandemie. Cum se poate ca o ţară bogată să fie săracă? scrisă dedomnul profesor Mircea Coşea.
Lectură plăcută! (Conf.univ.dr. Aurelian Virgil BĂLUŢĂ, Membru al Consiliului Ştiinţific al Editurii Fundaţiei România de Mâine)
Numărul 808
