Istoria ne confirmă faptul România a avut oameni de ştiinţă şi cercetători de marcă, recunoscuţi la nivel internaţional. Unii au creat domenii de activitate în zone încă virgine ale ştiinţei, iar alţii au preluat ştafeta pionierilor din alte domenii.
Născut la 13 ianuarie 1879, în comuna Buhoci (jud.Bacău), Ion Borcea a fost un zoolog român specialist în fauna Mării Negre, care şi-a dedicat viaţa cunoaşterii ecosistemelor marine, fiind fondatorul oceanografiei româneşti şi creatorul Staţiunii de Cercetări Marine de la Agigea. A început cursurile liceale la Liceul Naţional din Iaşi si le-a terminat în 1897 la Liceul Internat ca şef de promoţie. A urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe, Secţia de Ştiinţe Naturale, a Universităţii din Iaşi. În anul 1900 a fost numit preparator universitar, conferenţiar în 1906, şi, începând din 1912 şi până în 1936, profesor la Universitatea din Iaşi. Începând cu 1901, ca bursier al Fondului „Vasile Adamachi”, şi-a continuat studiile în Franţa, la Universitatea Sorbona din Paris, Facultatea de Ştiinţe ale Naturii, obţinând licenţa în 1903 şi doctoratul în 1905 cu teza „Recherches sur le system uro-genital des Elasmobranches”. Ioan Borcea a fost membru fondator al Academiei de Ştiinţe din România în anul 1935, şi al unor alte societăţi de ştiinţe din ţară şi străinătate. A fost Decan al Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii din Iaşi, director al Muzeului de Istorie Naturală din Iaşi (1912-1936), director al publicaţiei „Analele ştiinţifice ale Universităţii ieşene”, fondator, în 1926, al Staţiunii Zoologice Marine de la Agigea, al cărei director a fost între anii 1926 şi1936. Staţiunea a devenit, în timp, una dintre cele mai active şi dezvoltate staţiuni de la Marea Neagră şi o şcoală pentru biologia românească. Aici a lucrat ulterior şi medicul, biologul şi pictorul Ion Ţuculescu. Ioan Borcea a publicat peste 100 de lucrări ştiinţifice din domeniile entomologiei teoretice şi aplicate, oceanologiei, muzeologiei, faunei Mării Negre şi a relictelor ponto-caspice din limanuri şi din complexul Razelm. Cele mai importante lucrări ştiinţifice publicate au fost: „Nevertebrate”, „Lista animalelor marine”, „Revision sistematique et distribution geografique de Gobeides“, „Consideration sur la mise en valeur de pecheries roumaines”. Pentru serviciile aduse ţării şi ştiinţei a fost decorat cu „Coroana României”, „Legion d’honneur” (Franţa) şi alte ordine ştiinţifice. Profesorului îi revine meritul de a fi publicat, în 1934, o listă cuprinzând 155 de nevertebrate şi 90 de specii de peşti, precum şi studii temeinice asupra guvizilor şi altor familii de peşti marini din Marea Neagră. Invitat de universităţile din Franţa, profesorul Borcea a ţinut în luna mai 1935 o serie de conferinţe asupra faunei Mării Negre la Sorbona, la Societatea Zoologică a Franţei, al cărei preşedinte a fost în 1932, apoi la Universităţile din Lyon, Grenoble, Marsilia şi Montpellier. Datorită meritelor sale ştiinţifice, prof. Ioan Borcea a fost ales membru de onoare al Societăţii Franceze de Zoologie, membru corespondent al Muzeului de Istorie Naturală din Paris (1909) şi al celui din New York (1935) şi a fost distins cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Montpellier-Franţa (1936). La 5 iunie 1919 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Profesorul Borcea a fost numit şi ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice în perioada 1919-1920, dar şi ministru ad-interim al Industriei şi Comerţului, din partea Partidului Ţărănesc. Ion Borcea a fost demnitar al Lojii „Dimitrie Cantemir” din Iaşi, pe care a reprezentat-o la şedinţa solemnă de la Iaşi a Francmasoneriei Române Unite. A decedat pe 30 iulie 1936, în comuna Agigea (jud. Constanţa), la sediul Staţiunii Zoologice Marine, din cauza unei septicemii apărută după ce a fost înţepat de o vietate marină necunoscută pe care o studia.
Staţiunea Zoologică Marină Agigea a fost înfiinţată printr-un înalt decret regal dat în 1 martie 1926. Aparţinea Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi şi se numea iniţial „Staţiunea Biologică Marină „Regele Ferdinand I”. A fost primul institut de cercetări marine din România. A asigurat neîncetat cursuri de specializare pentru profesori şi studenţi în domeniul oceanografiei, morfologiei animale şi fiziologiei, microbiologiei marine, biodiversităţii marine de la litoralul românesc. Pentru activitatea de cercetare, staţiunea avea în dotare barca Posidonia, cu care cercetătorii ieşeau pe mare pentru colectarea materialului biologic. După moartea profesorului Borcea (1936), al doilea director, limnologul Constantin Motaş, a continuat activitatea de cercetare, făcând rost de două noi ambarcaţii, Sagitta şi Noctiluca. Rezultatele ştiinţifice obţinute de-a lungul timpului au fost publicate în Analele Universităţii din Iaşi. În 1938, a fost publicat primul volum „Lucrări ale Staţiunii Zoologice Maritime „Regele Ferdinand I” de la Agigea”. În 1956, la a 30-a aniversare, staţiunea fost denumită „Prof. Dr. Ioan Borcea”. Dispunea atunci de nava de cercetări „Racoviţă”. Succesorul profesorului Constantin Motaş, prof. dr. Ionel Andriescu, a ameliorat condiţiile de cazare pentru cercetători, a dotat laboratoarele cu echipament specific, a îmbogăţit biblioteca de biologie marină, care a ajuns la aproape 12.000 de volume, şi a realizat schimburi cu 137 de instituţii de cercetare din 47 de ţări. A obţinut şi o nouă navă de cercetări de 70 de tone: Gilortul, înzestrată cu toată aparatura necesară pentru expediţiile ştiinţifice de-a lungul coastei şi în larg. Staţiunea a avut atunci 54 de salariaţi (18 cercetători, 29 persoane de profil tehnic şi administrativ şi 7 marinari). În 1969, cu sprijinul Asociaţiei Mediteraneene pentru Biologie Marină şi Oceanologie („MAMBO”) şi al Ministerului Învăţământului, a fost organizat la staţiune Cursul Internaţional privind biologia apelor salmastre a Mării Negre. După 1970, staţiunea a trecut un timp în administrarea Institutului Naţional de Cercetări Marine (IRCM) din Constanţa. În anii 1970–1980, extinderea spre Sud a portului Constanţa a dus la dispariţia litoralului din dreptul staţiunii. Mulţumită eforturilor depuse pentru a convinge autorităţile să nu desfiinţeze instituţia şi rezervaţia înconjurătoare, dunele au fost cruţate şi activităţile staţiunii au continuat. În 1990, instituţia i-a revenit Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, fiind condusă de prof. dr. Gheorghe Mustaţă, care a găsit fonduri prin granturi de cercetare, pentru a menţine şi îmbunătăţi funcţiile staţiunii. Astfel s-a obţinut echipamentul specific („SCUBA”) de scufundare ştiinţifică şi fotografie submarină, necesare activităţilor de cercetare a mediului acvatic – marin.
Casa Memorială „Ion Borcea”, situată în comuna Racova din judeţul Bacău, a fost construită în stil ardelenesc acum peste două secole de către preotul Ion Marcu şi presvitera Ecaterina, care au venit de peste munţi, poposind aici împreună cu mai mulţi enoriaşi; au decis să se stabilească pe aceste locuri atraşi fiind de liniştea şi frumuseţea locurilor. Este casa copilăriei şi adolescenţei profesorului universitar Ion Borcea. Casa părintească a fost transformată în expoziţie memorială prin strădania surorii sale, Eufrosina Borcea Petroveanu, în vârstă de peste 100 de ani. În apropiere, în cimitir, se găseşte cavoul familiei, în care a fost înhumat profesorul, decedat, la 30 iulie 1936, la masa de lucru de la staţiunea de cercetări marine Agigea. Casa, 4 camere şi un hol, a fost donată de sora savantului, Eufrosina Borcea Petrovanu, în anul 1971, Comitetului Judeţean de Cultură şi Artă Bacău. Exponatele ocupă cele patru camere ale casei. În prima încăpere sunt expuse unele lucrări originale ale savantului („Ideile noi cu privire la fixitatea şi variabilitatea speciilor; teoria mutaţiilor“, „Rolul insectelor prădătoare şi parazite în agricultură“, „Cursul de zoologie“ ), iar o serie de vitrine prezintă exemplare de insecte utile. În a doua cameră, care a servit ca birou, se pot vedea masa de lucru cu microscop, o masă cu samovar, canapele, o oglindă de cristal, vase de porţelan, covoare din anul 1902, fotografia părinţilor. În vestibul, întâlnim fotografiile soţiei, Lucia Leon Borcea, ale socrului, prof. Nicolae Leon, şi ale fratelui vitreg al socrului, acad. Grigore Antipa. A treia cameră conţine documente care sintetizează biografia prof. Ion Borcea, de la extrasul pentru nou-născuţi din Registrul stării civile până la imagini de la înmormântare şi scrisori de condoleanţe primite de la personalităţi de peste hotare. În ultima încăpere sunt expuse câteva specii de peşti care au făcut obiectul cercetărilor din perioada activităţii la Agigea. Casa găzduieşte Expoziţia permanentă dedicată vieţii şi operei marelui savant, fondatorul oceanologiei româneşti, conţine fotografii de epocă, copii după documente relevante pentru opera şi viaţa savantului şi piese autentice de mobilier.
Casa memoriala Ion Borcea este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Moldova, obiectiv pe care nu ar trebui să-l rataţi dacă vă aflaţi în apropiere. Accesul la acest obiectiv turistic se face de la drumul judeţean ce leagă oraşul Buhuşi de Bacău, la dreapta spre satul Racova. La aproximativ 500m după traversarea căii ferate se face iar dreapta, iar după alţi aproximativ 300m se face stânga spre Casa Memoriala „Ion Borcea”, ultima casă pe dreapta.
În municipiul Bacău este organizat Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” (Botanică, Zoologie). Primul muzeul de ştiinţele naturii din Bacău a fost înfiinţat în 1961, iniţial ca secţie a Muzeului Judeţean Bacău, iar după 1990 muzeu judeţean. La începutul anilor 1990, a apărut ideea construirii în Bacău a două clădiri speciale pentru a fi muzee. Una dintre acestea este clădirea sediului administrativ al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea”, clădire devenită utilizabilă în toamna anului 2003, an în care s-a dat în primire corpul A. Ulterior s-au finalizat alte două corpuri de clădire B şi C. Din vara anului 2007, la al doilea nivel al spaţiului s-a amenajat o sală pentru expoziţii temporare. Există aici şi o seră helicoidală, seră deschisă publicului. Colecţia cuprinde circa 195.500 de piese din domeniile: ornitologie, geobotanică, paleontologie, geologie, herpetologie, entomologie, acvariu. Complexul muzeal are în componenţă: Muzeul de Ştiinţele Naturii, Vivariul Bacău, Observatorul Astronomic „Victor Anestin” şi Casa Memorială „Ion Borcea”, situată în Racova. În Buhuşi, Liceul Teoretic din localitate poartă numele „Ion Borcea”, o stradă din Constanţa îi poartă numele… O statuie a sa se află la Agigea, iar un bust monumental pe Aleea rectorilor la Universitatea „|A.I.Cuza” din Iaşi. Toate apar ca rezultat al voinţei strălucite a unui om, care s-a autodepăşit, dăruindu-se viitorului şi cercetărilor sale. (George V. GRIGORE)
Surse: wikipedia.org; ionborcea.ro; tripadvisor.com; statiunea-agigea.uaic.ro; muzeedelasat.ro; agerpres.ro; uaic.ro; dosaresecrete.ro; researchgate.net
Numărul 808
